Muri artistul, l-au dus la groapă,

Muri artistul, l-au dus la groapă, dar bietul de el nu avea monument, păi, treabă e asta? Cine să-l facă, în ce timp? S-a oferit defunctul să stea pe soclu, așa, un timp, a trecut timpul, au murit și cei care l-au duis la groapă, iiar artistul aștepta, vara asuda. iarna tremura, a început să înjure ca un birjar, apoi a cerut hârtie, creion și a scris o serie de poeme, le-au publicat sub alt nume , nu erau rele, s-a plictisit, fraților, monumentul, unde este? Au luat un bust de alături, l-au suit pe un postament, defunctul de alături era plecat, a venit a făcut scandal, degeaba, se schimbase directorul cimitirului. Arsese arhiva, asta era situația. Artistul s-a dus la odihnă veșnică. Acu povestea se termină. Veniți voi și rezolvați. ___________ Avem o natură fosiliferă, Nu recunoaștem nici argumente, Ia-te în gură cu-o diblă, o sferă, Precum strănepoții vorbesc și sug mentă. Urcă păianjeni în munții cei vestici, Noi vom dansa un Tetanos-vals vesel, Cinste specială celor alergici, Perlamutarii joacă la mese. Am un picior pândit de căpușe, Bate pendula, ficatul se sparge, Cine mai cântă glorioase Katiușe? Noi ne iubim printre oase și alge. Că la final ajungem în Hades, Asta o știe și mama lui Doris, Ea ne-a adus romanul QUO VADIS, Împrumutat de unchiul Sartorius. Cred că era zece jum”ate, Nebunul visa, dormea pe spate, Soarele îl scălda ca o mamă, Ce bine-i să nu fii nimic, doar o scamă. Să nu primești reproșuri aiurea, Să nu ai partea de-acreală și ură, Cerul e fără nori, e profund, prea profund, Doamne, ajută-mă să mă ascund. Poate-n bulion, să fiu un fruct, Din pacea lumii să mă înfrupt, Să fiu ciupercă adormitoare, O ,moarte dulce, o naltă floare. BMM