Antropo-ilogice„

Antropo-ilogice„
Doamna Bovary este El,

dar El nu este doamna Bovary,

nici Simone de Beauvoir,

personal îl jelesc pe bietul vraci,

o victimă inocentă a tigrului,

nu iubesc mediocritatea insolentă,

nici stropii balonului de săpun spart degrabă,

Doamne, oamenii sunt creația Ta,

mediocrii sunt copiii diavolului,

bietul vraci era un sfânt, jeliți-l, nu râdeți de el,

un fel de Anna Karenina.

..........=====.....

Când ești trist, pivește o frunză,

ce este ea ,ce a fost,ce va fi?

Noi nu suntem nici trestii gânditoare,

e bine să fii frunză, să nu știi nimic.


　

Cri-cri-cri, Doamnă gri, nu credeam c-o să mai vii,

Că puteam și eu să-ți spun, adu-mi frânghie și săpun.

Râzi cu privirea plecată, Dumnezeu izbucnește-n văpăi,

Aureola filtrată pe urmele celor din văi.

Dinspre Capul Fecioarei, răspunsul întârzie mult,



Nu vrem ecoul avariei, morții nu-i facem cult.

Noaptea, îngenuncheată, tu vei veni, albul pur,

Ne va orbi, posedată fi-vei de rugul din jur.

Până și dușii, sus, între nouri,



Îți pomenesc nurii. Ecouri.

Blesteme, blesteme, gânditoare gân



Pe oricare teme,

Dar fără iubire

Nu faci mănăstire.

La poarta nesmolită și antică a urii

Oprește-te, eu sper chiar să te poticnești,



Sf. Antonie care nu s-a-ntâlnit cu burii,

Îți face semn că-i timpul să-ncepi să-l și iubești.

Și dacă treci de poartă, o, Doamne, ce miracol,



Te va lua ostatic un neșcolit diavol.

BORIS MARIAN

　

Flecte ramos, arbor alta
Pleacă-ți ramurile tale,


Arbore înalt și mândru,

Vorbele pot fi fatale,

Binele nu are sâmburi,

Pleacă-ți ramurile tale,
Arbore înalt și sumbru,

Înaintea dumitale

Mă înclin și umblu.
Pleacă-ți ramurile tale,
Poate-aș vrea să spânzur
Tot trecutul și o parte

Din trecute gânduri. Poate-acoperi o pereche

Ce iubesc în noapte,

Arborele stă de veghe,
Gemete și șoapte.


************************
Uneori pământul e prea mic,
Uneori suntem ca două clape
Smulse, pianul semănând c-un dric.
Uneori ne caută șerpii, viermii,
Uneori suntem de neîmpăcat,
Uneori călcăm ca pachidermii
Umbra unui antic Eufrat.

Lumea este strâmbă, nu bociți,
N-o să ne-ndreptăm, suntem suciți,
Nu degeaba vântul, lupii, norii

Ne-au lovit, sunt liberi doar cocorii,

Unul e trufaș, altul viclean,

Unul este înger, altul Tamerlan,

Timpul ne gonește înspre moarte,

Nu bociți sub soarele Djakartei,

Cine e puternic, urcă-n munți,
Cine-i vesel, joacă pe la nunți.
De la cenușiu la albastru

Exista o baladă, i-am luat titlul, cu drag,


Cenușiul- albastru, ridicolul – prag,

Profil și en face, speranță și Black,
Pentru Rai n-am plătit niciodată un cec,
Ai curte, s-o cureți, ne spune Wolfgang,

Curtea-i sufletul, curăță cei fără rang,
Paradoxul e sursa doxei cu ștaif,

Urmuz, tu nu ai fost marele caif,

Turnavitul tău nu este Turnul pisan,
Cu Stamate nu treci un pod dunărean,
Doar un Hook, doar Crook, buchinist fericit,

Un raport de viitor ne arunci peste zid,

Telerame, poeme, la carnaval

Vine mireasa fără haine și voal,
Numai Trost face pleosc, se scufundă în val,
Șesto Pals are un deget crescut femural,

Mă gândesc și la mine, cum și tu te gândești,
Iubită vanguardă din București.
**********************************

Un jour en Foret Noir,

Bonsoar, soartă, consoartă,
Ce mult te iubesc, aș da orice

Să mor în brațele tale, de ce să mor?
Este o întrebare, unul mă taie de la mijloc,
Are mereu dreptate, minte cu dreptate,

Zice, tu ai afirmat, minte, în cap are numai băncuțe,
Slugoi rău și fără oase,


Doamna Bovary

　

Baroc
Baroc, ba, rock, fiți gata, Mergem în sala de operații, Tainic rut, de nevăzut, prin geam- ecran,
Umilința din mâl se trage, curaj, bagaje, Un mare chivot vișiniu, e așezat pe capete de cai, pătrat,
Zadarnic spaimele răsună, brrr, e frig aici, încă e bine,
Ceramica se face-n cerc, lumina vine din Montberg,
Dar ce tristețe, ce pustiu, plutim prin pulberi, argint viu, Prin burguri de carton presat, de viață/moarte obsedat,
Passions and other stories, this trip made little sense, Boris,
Între infern și paradis, mai discutăm, cântăm la bis,
Când te privesc, privirea mea, la miezul nopții priveghea, Aș vrea în flăcări să-ți cuprind trupul de gheață, Doamne, jind.
***********************************************************


teoriilor mele micronice nu le-am atribuit nimic,

le-am altoit cu viziuni mitice și mecetice,
fugi, bre, viitorul vine după mine ca un cățel,



canonicul nu este acceptat, nici injectat,

între o veste și o vestă aleg vesta,



am visat milioane de chinezi, era o minune,

după moarte oricine se poate cunoaște și recunoaște,

nicio lacrimă nu fecundează, lăsați natura să lucreze,

mai calmă decât oglinda numai fața trădătorului este,



Nisipul este dușmanul tuturor gloriilor.

Un om fără ecou și fără umbră mai există?

Ca să te respecți ar trebui să crezi în ceva.

Între turmentare și beție este o mică diferență.



Cea mai mare minune a lumii este polenizarea.

Lirica și sexul sunt verișoare.

Acceptând, căsătorie devine o arcă a lui Noe.



**************************************

De-alungul istoriei, caruselul a avut un rol,

de pildă Rolling Stone, violoncelul semănă cu o molie,

scrutătorule, nu fi crud, potopul este mereu așteptat,



potopul și nepotul, Ghilu s-a întânit cu Nilu și cu Gameș,

un talmeș-balmeș, din care Enoh l-a luat pe Noah

și l-a trimis în Goa. Băltoaca este numele rostit în joacă



pentru ocean, cauți un doc, dai de noroc,

de nicăieri vin trei muieri, Diana, Venus și Junona,

desăvârșite ca șapte nimfe, bată-te sfântule, tu n-ai nimic,

mai mișcă și tu din buric, că niciun cuvânt nu oprește tăcerea,



nici vinerea, seara.

***************************



Strategie de dimineață, cine o apucă,

o zi este o viață, am văzut oameni stând la coadă

la eutanasiere, dar cine ar mai putea povesti

ce simte omul trecând dincolo?

Nu mi-este sete de moarte, este totuși o curiozitate,

toți vorbim, nimic nu știm,

dar fără bătrânețe, viața ar fi mai săracă,

înainte de a ieși îmi ascult respirația,

de la o vreme am o viață dublă,

una a mea, alta a celorlalți plus tot a mea,

cunoști tu țara unde-i moartea-n floare?

BMM

Ceva s-a întâmplat, hemoragie, cutremur,

Ceva s-a întâmplat, hemoragie, cutremur,

chestie malignă, cine n-are?

Aveți și altă întrebare, domnul Diavol?

Noi nu suntem de piatră, nici lemn tare,

venim de undeva, plecăm oriunde,

nu-i nimeni să întrebe, nu răspunde,

lăsați să sune telefonul, taie capul.

Pe când un om în miezul vieții lui,

dădu în mintea vivițelului,

pădure-ntunecată părea viața,

când nu aveai un scop, numai o rață,

amar vorbeai pe-ascuns, o spun pe față,

frica pe nesimțite m-a pătruns,

că nu e poezia în pericol,

ci globul nostru, vechi vehicol.

Prea ne încrâncenăm uitând iubirea,

fără iubire nicio convertire

nu-ți va salva nemernica făptură,

poți aduna  zeci de milioane-n bătătură,

în versul meu reînvie Beatrice,

decât poetul cine-i mai ferice?

Nici boala și nici moartea nu-l doboară,

renaște zilnic, scrie prima oară,

printre cuvinte, ca printre pocale,

un farmec nou aduc buzele tale.

*****************************

Mi s-a plâns o pitulice

că nu are niciun Nietzsche,

niciun Kafka, Kierkegaard,

ia , acolo, adorator.

Viața trece, norii zboară,

visele se fac o sfoară,

poți să urci la Dumnezeu,

dar El nu dă din al Său.

Eu i-am spus , privind-o fix,

nici prea blând și nici prea linx,

ai iubit, ai fost cândva

înrobită, draga mea?

Dacă vrei doar libertate,

te găsești foarte departe.

BMM

 

Două vise și-un moment

Două vise și-un moment

　

　

Primul vis - orele zero și ... Tatăl meu era tovarășul Stalin, un simplu general de armată, care, printr-o eroare a mea, a intrat de două ori în anchetă pentru o acțiune eșuată despre care au aflat organele superioare de partid. Tata nu-mi spunea un cuvânt, era copleșit de acuzațiile ce i se aduceau. Îl aștepta fie închisoarea pe viață, fie execuția. Mărturia mea era cam subțire și mie nu mi s-a imputat nimic. Visul s-a încheiat fără final clar. M-am trezit cu senzația că mi-am trădat tatăl, care nu era, evident, marele stalin. Am adormit din nou, eram în Gulag și construiam cu mai mulți „dușmani ai poporului” un pod. Ce se construia ziua se dărâma noaptea ca în balada lui Manole. Cineva a descoperit sau a intuit că de vină sunt eu, nefiind de origine rus.Am fost mutat la cancelarie, unde se aflau cărți minunate de clasici din secolele trecute. La un moment dat a venit un ordin de oprire a lucrărulor,toți am fost trmiși acasă, dar fiecare se descurca cum putea, tagaiaua -imensă, mașini - ioc. Pe jos am pornit ...și m-am trezit.

　

*******************************

Brutușerie, zic, cheri,

să stai la braț cu Mary Lee,

Sofocle se sufocă, vezi?

J.J. Rousseau câștigă. Pierzi

de-l ocolești, Caesar, tătic

s-a cam mirat de un pisic

care era și senator,

zărea complotul prin vizor.

Kafka , se știe, nu iubea

decât pe domnul unic K.

Pe Samsa l-a făcut gândac,

el însuși a murit sărac,

degeaba, nu vom fi motani

nici peste zece mii de ani.

Asta spunea Emil Cioran

când deveni net parizian.

Un prognometru avea el,

îl moșteni don Bourdouchel,

Balzac s-a inspirat, a scris

romanul renumit - PIS, PIS.

Papa Leon, ciudat prelat

fu de motani admonestat,

De Medici era la fel,

iubea iatacul isoscel,

când Martin Luther indignat

a scos celebrul mieunat

din practica liturgică,

dar și din brandenburgică.

De Borgia fu el scârbit

și astfel se născu un mit,

Păcătuiești, plătești un leu,

nu faci nimic, ajungi un zeu,

iar cine are brutușei

scrie poeme-epopei.

　

BMM

　

Iubește

Iubește

　
Iubește, dară nu uita,

că orice floare se va ofili,



oricât de des tu ai schimba
cu apă proapătă apa din vis.

Dansează, cântă, flacăra



pe alții fericind, dansezi,

când n-om mai fi, viața ta

ve deveni poate un crez.
Pe ce îți dărui inima,

ea o să bată mai încet,




se va opri cândva, cumva, ,

un vers te va vorbi discret.

Noi vom fi umbre, vântul rar

ne va uni coroanele

de de plopi, de chiparoși, fugar,


Sibila din Erythrae

　

Ieri seara a avut loc un atac infam asupra lui Costăchescu,

Alarmă la garnizoana din Pietrești, ești dacă nu ești,

înainte de a merge pe picioare, mergi cu helicopterul lui Lili,

ea, ca nepoată a lui Genghis Han are o mare poftă de bărbați scunzi,

faire une excursion, Sion și Ion. Admirablement est tu a cheval.

Secolul de Aur era plin de copii din flori. Old creol days.

Sibila de acolo era, deși mințea despre Eritreea.

Cahuradze, strigă din bucătărie servitorul Iosif Djugașvili.

Apăru un păduche în mundir. Los eruditos a la violeta,

cea cu bicileta pe nas. Porțiile amândouă pentru tine,

la crepuscul vine greața.Incertul. Verdele vezicii cvadrate.

Schimbăm salutul cu vesta, somnul de pași se apropie,

ah sufletul, o fi altceva, pătrunse, făcu un bebe.

BMM



　

ne-o săruta icoanele.



BMM

　
Există credite

Există credite mari pentru viață,

dar noi debităm, gata cu impostura.

Jupoaie-ți pielea, omule, vor crește petale,


vom mirosi a trandafiri, pretenția de a fi fericit
este justificată, vom desființa sărăcia prin Lege,

cine mă crede? Priviți zâmbetul unui copil, priviți.

Nu vă grăbiți cu vârsta, lăsați tablourile false,

fiecare cu chipul său, înălțimea sa,

să trăiți, înălțimea voastră,

vedeți groapa aceea ? Este cam adâncă, dar merge.

Am ieșit în câmpul alb, nu am zărit decât infinitul.



BMM

Sever privește Creatorul, e pictor nemaiîntlnit,
un Odiseu pierdut pe mare caută iubirea, istovit,

păduri pătrunse de misteruri, eroice par termitele,

centaurul răpi o nimfă, îl caută ispitele,

izvorul e păzit de-o nimfă, Pan o ascultă ca vrăjit,

cultul frumosului se stinse, aurul vieții-isprăvit,

de trudă nu știură zeii, degeaba fură izgoniți,

pirații au luat contesa, străjerii toți măcelăriți,

Diana și-a făcut plăcerea, vin alte vânători de soi,

anahoreții-și văd de rugă, faunii suflă în cimpoi.

păstorul cântă o pastorală, regele David mai sexist,

scoate ciudate note, harfa bătută e în ametist,

nu-i cânt frumos ca primăvara, se bucură și monștrii ascunși,

Atena își alege fanii, tinerii-s de amoc pătrunși,



drumurile toate duc spre iadul de care nu ne mai ferim,
falnic călare cavalerul își caută singur țintirim.

La vioară cântă duhul morții, numai artiștii îl aud,

Venus se bucură de viață, cine iubește nu e slut,



Anacreon știa mai multe, ochii iubitelor sunt mari,
tritonii își păzesc femeia, rotesc invidioși calmari,



Ceres cu Bacchus împart lumea, lumea e altfel azi, mai gri,

de-aceea au venit Picasso, Brâncuși and Salvador Dali.

BMM

　

Statuile de plumb, de plumb
pe Buck îl reloviră-n strung,

un taur mai aleargă-n lume,

aleargă-n spume, ce cutume?



Oglinzile cu prazul lor,
pardon e vorba de-un răzor,



îl duce mult în interior,

spre hazul ienicerilor.

Introibo ad altare Dei,
la Dej au fost tăiați trei miei,

fără de frivă , iezuit



se converti la borbuit,

dar ordinul numit astfel

era un fel de falafel.
Un semna de la Dedal înseamnă

o aripă sau o fustiță- toamnă,

treci la baracă, condamnat,

am înțeles, călău-bărbat,

se auzi un chițăit



din vremea slugilor lui Chit,
acum ce să mai dăm, puțin,

că Marx e frate cu Il Chim.



BMM



Kali Yuga și cu Guga au descins cândva-n Kaluga,

oh, Purana, arendaș, fără tine face-m-aș,

dincolo nu e nimic? Nu se poate. Borangic.

vechile castele cad într-o apă fără vad.

Traduisez les phrases suivantes,

domnișoarelor galantes.

BMM

Sibila din Erythrae

　

Ieri seara a avut loc un atac infam asupra lui Costăchescu,

Alarmă la garnizoana din Pietrești, ești dacă nu ești,

înainte de a merge pe picioare, mergi cu helicopterul lui Lili,

ea, ca nepoată a lui Genghis Han are o mare poftă de bărbați scunzi,

faire une excursion, Sion și Ion. Admirablement est tu a cheval.

Secolul de Aur era plin de copii din flori. Old creol days.

Sibila de acolo era, deși mințea despre Eritreea.

Cahuradze, strigă din bucătărie servitorul Iosif Djugașvili.

Apăru un păduche în mundir. Los eruditos a la violeta,

cea cu bicileta pe nas. Porțiile amândouă pentru tine,

la crepuscul vine greața.Incertul. Verdele vezicii cvadrate.

Schimbăm salutul cu vesta, somnul de pași se apropie,

ah sufletul, o fi altceva, pătrunse, făcu un bebe.

BMM



　

Prietenii mei din Herăstrău și Primăverii

Prietenii mei din Herăstrău și Primăverii

s-au mutat la New York, în Canada,

în Australia, Israel, chiar în Bermude,


ce veac nenorocit i-a dus departe?

Ei au uitat romanticul Bucharest,

what is Bucharest? A lake, a mount?

Îmi vine să și râd, să plâng, viața noastră

poate fi atât de scurtă, unde alergăm

sub stele, sub avioane, rachete invizibile?

Nu știm. Ehei, templul din India, peștera

goală din inima Africii, ce China, ce Japonia,

ehei. Relațiile s-au perimat, cum spune vărul meu

cu mintea dusă, doar eu mă laud cu metrul meu pătrat.

Am cunoscut rechinii numiți Dej, apoi pe Ceașcă retardatul,

jertfit ca suina chiar în ziua de Crăciun,

veniră haidamacii lacomi și obraznici,

apoi copiii lor, plecară cei scârbiți de perversiune.
Azi, noapte l-am visat pe Dolfi Hitler,
Era mai mărunt decât mine, părea liniștit,



Dar ascundea ceva, un plan anume,
i-l bănuiam, dar el mă tot întreba de rude,

am încercat să scap de el, am sărit din tren,

înainte de gară, l-am auzit dând ordine ,

m-am refugiat în pădure, apoi mi-am amintit

că văzusem scena recent, la TV, am respirat ușurat,



Dolfi, de ce nu te-astâmperi și tulburi
Semnul celor bătrâni, că nepoții mei, abia dacă știu

Ce faci și ce ai făcut în viață. N-aș spune că te urăsc,

Pe mine mă judec, cum am putut vorbi liniștit cu tine,

În limba germană , învățată cu mama, iar tu te mirai

Că aveam un accent cernăuțean, aispus „Warum, mein Kind”,

Că mi s-a făcut frică, asta mă face să tremur de ură –

De ce mi-a fost frică, puteam pe loc să te ucid cu o lopată.



Dar asta este din alt vis, îl presimt deja, se apropie, vine.

Voi îmi cereți poeme frumoase, dar ele nu vin, așa, peste noapte,
IAR POEZIA NU ESTE O FUGĂ DE Bach, nici un tablou de da Vinci,

Nici operă, nici balet,operetă, numai atunci când orchestra va cânta



Maiestuos o missa solemnis sau altceva,

iar corzile unor viori vor plesni de durere,
atunci veți zări înălțată ca o zeiță, Poesia



pe care n-o veți cunoaște.

**************************************

Silabe slabe, de Konzlager,

Niște biți, un fals tratat despre falsitate,

Doi moroi, trei morei, condiția inexistenței, bingo,

Bravo Samat, pe asfalt scrie pușcașul – Halt!
Strada se bălăcește în pipi de copil,

Plouă cu pipi, ce facem cu rodopsina,



Bat-o vina, retina și cretina, Tu & You,

Orga face spasme în aer, curge lapte

Pe ecranul negru, ieri l-am invitat pe Bach
Să doarmă la mine, pidion șvuim , știm , nu știm,



Pikuah nefeș, asta este, Noah,

Ai învins din nou.
***************************

Un chibrit, un creier cât un chibrit,

oameni cu anilină-n vene, femei în panică,

lunetele au dispărut, care tunele,

corupția mai grea ca SIDA, șarpele iubește tot ce-i proapăt,

mesaje de la păpădii primim cu ochii-n lacrimi,

uitatele candori, dar nisip nisip se naște,

păduri ale misterele, tăiate cu toporul imbecil,

în lacuri mai plutesc cadavre, cad petale,

ca întrebările nebunilor virgini.

Urcăm treptele iertării, numai fluturii,

doar nu au nevoie de urcuș.

În jurul meu zboară colunii,

deja stropiți groasele vopseluri,

bate al zecelea ceas, două au mai rămas,

Apocalipsa, absența, lipsa și golul, esența,

auditor respectuos, benedictini merg pe jos,

Jakobus, ține-te drept, fii înțelept,

cum evoluează maestrul, țineți-l bine-n buiestru,

cu aprecierea morală poți ridica nicovală,

zilele trec prețioase, cad comorile-n plase,

plantele-n zori se mai scaldă, cât e femeia de caldă,

în paraclis un proclet chetă cere, bilet,

cu blacheuri, jerseuri, două lumi, șapte euri.

BMM


Preparatifs


Unii cred că părăsind insula


se vor salva de potop,


unii cred că părăsind insula


aduc un bine insularilor,


minți înguste, picioare lungi,


suntem un univers de insule,


în fiecare crește un copac - minune,


noi nu-l vedem, electronii


ne-au luat mințile, vorbim


codificat, dar și coțofenele


înțeleg codul, eu imit porumbelul,


arunc adesea un fir de iarbă,


poate voi salva o furnică,


ești o furnică, fugarule,


tu nu ești Noe, eu mă întorc


la frumoșii brazi încărcați de miresme,


de amintirea părinților, de primul sărut al iubitei,


primii pași ai copilului, iar voi, rătăcitori sau replantați


înfloriți unde vă este chemarea,


sunt ca și voi o insulă într-o insulă,


deasupra noastră este același cer moral,


adio, ne revedem pe alte oceane.


BMM

Aratul

Aratul

　

Nu am arat niciodată, știu că este

Un act sacru, o fecundare a pământului,

Buddha se ocupa cu aratul,

Semințele cerului, apoi aratul,

Apoi iubirea, apoi copiii,

Bărbatul e plugul, femeia e brazda,

Un festin veșnic sacru.

De am păcătuit, voi ara în iad,

Oașele se mută în timp,

Dar morții? Pământul e brăzdat de prăpăstii,

Sufletul de dureri ascunse,

Dar ce este liniștea? Oare există liniște?

BMM

Un semnal, două semnale, apoi stop.

Hip-hop, despre oameni și oi, oi,

gesturi, indigestii, o istorie despre femeia

care nu suporta singurătatea,

nunțile vesele, pe față, pe dos,

o endoscopie a sufletului nu strică,

speculații, zvonuri, nimeni nu dă declarații,

eu declar - nu vreau să fiu muritor,

dau tot pentru o clipă în eternitate.

Nevermore, spuse corbul care avea scorbut.

******************************************

Undeva , o mierlă se tânguia,

acel undeva era undeva în inima mea,

risipeam aurul trecutelor zile,

iar zilele se transformau în bile,

seară-albastră-violet, unde mă duci?

Păstorul sufletelor celor duși, de prunci,

mereu revenim de unde am gângurit

primele cuvinte, a iubi, am iubit,

blânde sunt clipele singuratice,

se aud nimfele subacvatice,

vine noaptea de care se tem doar unii,

rugăcini, ritmuri, șoapte grave, lăstunii,

apoi soarele transparent și sfios,

fructele cad, iadu-i mai gios,

cântă-ne imnul tău victorios,

metalic umblă pe străzi umbra deasă,

umilința durerii precum șobolanii,

precum salciile galbene se apleacă, vrea banii,

umbre demente fluieră-n junglă,

junghiul e mult mai puternic, te-njugă,

amurgul ne cheamă, măsura e-n grame ,

cântă pianistul nebun numai game,

înserare mai dulce ca vinul și pacea,

harfele singure vorbesc despre Tracia,

zbor de păsări, încotro?

Vrăjitorii lui Gomo.

*************************

Învățătorul spune adevărul,

dar adevărul e ca o șopârlă,

zeul adevărului polueză mările,

mireasa era și ea foarte cârnă,

nepoată fiind de diamant,

secretă supusă lui musiu Vollant,

din minereuri vine minunea,

cauți și sapi, cade pădurea,

cineva crede că ești gârbov,

da, te dor toate, nu ești milog,

lujer subțire, lucios îți e gândul,

sfarmă trecutul, mută pământul,

cheamă pompierii și gunoierii,

ei vor reface Monument Învierii,

chiar din nisip se înalță Uriașul,

pădurea misterelor trimite fărașul,

de tine copacii-s îndrăgostiți,
toate ciupercile s-au nimicit,

cad întrebările, petale moi,

iertare, iubire, suntem numai noi.

BMM









　

　

Nu-mi trebuie oglinzi, nici certitudini,

Nu-mi trebuie oglinzi, nici certitudini,

prea suferim de mari iluminări,
vom trece peste poduri, alte goluri,

culorile se schimbă-mbătător.
Să nu mai cazi în propria privire,
ce-a fost al tău, de mult - evaporat,
începem de la negru, ca-nceputul,

apoi spre violet - un vesel dar.

Trecutul pare aburos ca și viitorul,

așa apare-n zbor de albastros,

peștii prăjiți umblă pe străzi, fluieră groaznic,
iar mititeii au un guler uleios.

Pierdem mereu, în toate și în mare,

nici Dumnezeu nu mai se-ocupă de copii,
porcii recuceresc cetăți antice,
suntem pe cale de a nu mai fi.

Vinul cel tulbure filozofează în pahare,
la o șuetă, la o șușanea,
nici infinitul nu mai ce pare,

totul se-oprește-n gară. Bogota.
Poți scrie în butoi poeme triste,

la Poarta Raiului se-nghesuie nibelungi,

îmi spune cineva că sorii-s șoareci,
tu n-ai s-apuci să scrii romane lungi.
Sfârșitul vrajbei se apropie, un Xanax

rezolvă prin blegeală tot ce-i rău,
anxietatea nu mai are viză,
mergi înainte, du-te la Durău.
Coboară ceața-n văi pline, deșeuri,
vom importa și aer contra cost,

eu m-aș întoarce la părinți, dar nu știu locul,
iar Faust se declară prost.
BMM

Catarame

Catarame

　
Dacă ai catarame diferite, spune ea,

Alege mai degrabă o catifea,

O mătase, atlaz, orice altceva,

Dar evită depresia.

Evita era și ea bântuită



De gânduri negre și , poate, gri,
Ai grijă de tine, mister Colită ,

Te poate prinde din urmă un PSI.

Dacă te prinde, nu-i de joacă,

Urmează un tratament în munți,

Acolo e cea mai bună socată,

Se-mbată oamenii la nunți.



Și te întorci, frate-nsurat
Cu o mireasă din urmă cu un veac,



Faci trei copii ajutat de soldați,

Uiți de toate, toți suntem tați.
*****************************

Evită ultraemoții, Evita, vezi ce pății, cum nemurii,

cum se mai cade peste cătunuri, turmele vin spulberate de tunuri,

mieii se fac tigri și lame, unde ești Stan, unde ești Brane?

Creangă și crengi, Bacalu și Bașa, melcul e soțul doamnei Armașa,

pepenii cad de jos înspre nori, stelele vor să fie doar flori,

cresc struguri mari pe piept de femei, cine mai face vinul din ei?

Numai bostanii se-aleg între ei, unul plesnește , ajung numai trei.

Caută-n nămol urme de rai, ai să găsești buze roșii-corai.

***********************************************

S-au înecat bizonii-n iarba vremii, ții minte somnul ce-nghițea corăbii?

în gropi zac îngerii iubirii, toți uciși, ce făcuși , Doamne, ce făcuși, dormiși?

Aduserăm infernul acceptabil, dar altul era visul, plagiabil.

Spre ceruri urcă rugile, poeții își plâng menirea de se scutură pereții.

părinții ne privesc din fotoalbume, noi ne lăudăm că treburile-s bune,

numai oglinda mai rostește adevăruri pe care nu le ștergi oricât le vărui.

BMM









Că-mi trec zilele




Că-mi trec zilele ca fumul,
Oasele-mi sunt reci ca scrumul,


Precum iarba de-i tăiată,
mi-este inima secată,
zice Dosoftei superb,


înțeleaptă vorbă, verb.
Iha, prihihu, aleanul


Adăugă Budai-Deleanu,
Cu armata lor vitează,
Parpangheli smintesc necazul,


De tulpină și-o fetiță
Ne șoptește Ienăchiță,
Văcăreștii plâng de frig,
ca piloții într-un MIG,


de iubire-i vorba, rază
ce străpunge și scanează,
moare jindios sărmanul,
iubărețul Mumuleanu,
geme greu de jos poporul,


jugu-i greu, adânc fiorul,


frumusețe din ruinuri,


caldă-i inima în imnuri,
fata-i gigătă la stat
ca nuiaua dintr-un gard,


zburătorul știe bine
cum iubești Cantacuzine,


Nastratin are-o zicală
De te fierbe ca-ntr-o oală,
Domnitori demni și domnițe,


Săbii aprige, cosițe,
Apoi Dan e căpitanul,
Stă de strajă moldoveanul,
Cad redutele și turcii


Risipiți în umbra crucii,


Vrea țăranul să-și ia glia,
Lupta-i grea, birocrația,


Dar adânc, din altă viață
un Luceafăr se înalță.



*****************************


,


Pele și șrapnelelele, într-o alinață, deci,
când măgarul era fleici.
Nihilism, o, nihil sine Deo și cu sibiline,


Tarantulă, draga mea, ce imagini, dragostea,
Ariadna cam rigidă se hrănește cu aspidă,
maimuțică, bufon, DRAC, ia-l, bărbate, pune-n sac,
Dyonisos, ce nisipuri folosit-ai, cataifuri,


furi , nu furi, ești om censtit, lipitoarea te-a hrănit,
Bayreuth, Beirut, tot un lac, auditoriul n-are trac,


nu au tras în cine trebă, moritorii dau din greblă,
țeausescu niculae, ba e neagră, ba-i bălaie.




*******************************************


Au venit la concert oameni fără mâini, picioare,


unii prea scunzi, alții prea deșirați, o frumusețe


de fată pruntre ei, tristă, oare ce căuta?


Dar ce concert? Ce minune? Îmi venea să plâng


fără a ști de ce.


Ați observat cum râurile-și plâmg de milă?


Dar mările? Fii bărbat, ți se spune. Eu nu am plâns niciodată.


Cum au putut apele s-o primească pe Ofelia?

Locul unde s-a aruncat plânge.




Când nu mai am nimic de spus, urc pe un promontoriu


și privesc marea infinită, cerul purtător de nori albi,


mă-ntreb ce este dincolo, iar dincolo este un om


ca și mine, nu putem comunica, nici nu avem ce să ne spunem,


așa este viața noastră, cum o duci ? Bine. Adică moartea


nu înseamnă nimic, iar restul e bine. Doamne, nu merită un salt


în gol, dar cel de dincolo ce spune?





BORIS MARIAN