sâmbătă, 7 ianuarie 2017

Minuni

Minuni Ceara și plumbul, ceara e semnul slăbiciunii, plumbul e moartea, lumina e viața, a venit seara, a venit sora, a venit iubita, m-am ridicat și am umblat, am văzut sămânța cum încolțește, am văzut viețuitoarele, chipul omului încă nu apăruse, dar portrete erau peste tot, Caini și Abeli, apoi alții și alții, soarele, luna s-au dus la casele lor, Șave Chiriataim, a spus marele învățat, de unde atâtea rude, atâți prieteni? De nicăieri. Murind spui - vreau acasă. Vei fi acasă. La un moment dat toată lumea are dreptate. Astfel a coborât întunericul pe pământ. Ne urmăresc greșelile defuncților. Orice ecou are o limită. Caut-o. De când nu mai fumez mă simt foarte rău. De când nu mai beau mă simt foarte rău. De când nu mai iubesc mă simt foarte rău. Aștept o minune. Ea nu mă așteaptă pe mine. Cel puternic are dreptate, cel drept nu are putere. Ce-i de făcut? Întrebă paraliticul. Pe loc se ridică și construiește un pod. Între tine și mine. BMM Ființă-Neființă Ființă-Neființă tu mergi la Funciară, Plătește taxa, bade, ca-n vremea cea barbară, Hotărnicind frumosul, ai să găsești noi spații, Treci Prutul cu o barcă, c-un avion, Carpații. Deneștiutul este izvor pentru Putere, Totalitatea însăși este doar o părere, De apărare, pace vorbește fiștecare, De parcă o sămânță deja stejar e. Cumplit cuvânt de jale ne spune șobolanul, De parcă tot soldatul va ști ce-o fi la anul, De Xerxes, Alexandru, August, Pompei ori Caesar Au auzit școlerii, dar unul e alesul. Pe cât de mare-i fiara, pe-atâta-i de buiacă, Fontana-nțelepciunii în multe locuri seacă. BMM Ceva rămâne Eva rămâne în urma noastră, Ceva, mai mult decât ceva, Un Bach, un oac, cândva bivuac, Leneșă este memoria noastră, Dar eu scriu în limba adopției naturale, Mulți deveniră umbre, eu mă apropii de ei, Noii născuți vor prinde alte lumi, Noroc cu mările din jurul nostru, Neagră, roșie, moartă, caraibe, Etc. Eu scot citate din strămoși, De la Moshe pân-la hazarii cei păroși, Pe Winston Churchill îl citesc cu sete, În pauze alergăm , profeți, pro-fete, Acțiunea antrenează și ficțiunea, Dar funcționarii iubesc rebeliunea, Ne latră câinii din castelele de piatră, Periculoșii centurioni lăsați la vatră. Mă-mpiedică iubirea să greșesc, Tu nu asculți, nu-ți pasă că bolesc, Dar, Doamne, ce ochi mari și buze, Frumoasele preasfinte fără bluze. Ca la-nceput, rămâne numai Eva, Ceva, ceva, trăiască vita breva. BMM Ability Ai toată viața înainte și cea de-apoi, fără cuvinte, centaurul le știe, toate, e filosof și are carte, piticul roșu umblă-n lume, iubirea n-are nici un nume, dar roșul este ucigaș, omul o știe, e părtaș. Apoi urmează o poveste, Pacientul tace, nu mai este, Cutia neagră din avion, a fost ascunsă de-un poltron. La Sfântu-Așteaptă eu mă-nchin, Ah, ochi albaștri, păr divin, La Tiffany se bea cafea, Mă cheamă iar iubita mea, @@@@@@@@@@@@@@@@@@ | Nu pot reveni în neiubire, Nu pot reveni la vechi lăcrimări, Nu pot cerși blândețea, otrava ei, Deși ar fi mai bine s-o beau Ca pe un pahar de cristal verzui. Ne privim ca două mări secate, Ca doi ghețari lunecând în neant, Ne vor găsi câte un nume geologii Veniți de pe alt versant. Acum taci. Acum ești dezamăgită, Poate pregătești un nou poem, Eu mă scald undeva-n Pacific, Dansez disperat ca Paul Gauguin. BORIS MARIAN M-am dus în pustiu să fiu ispitit de Diavol, după mai multe zile el a venit și mi-a dat bani, ce să fac eu cu banii? Nu sunt fericit. Am vrut să fac din cuvinte bijuterii. Ți le-am dăruit, ai spus- sunt cuvinte. Am vrut să te sărut. Diavolul a strigat - nu este voie. Ab Iove principium, m-am gândit și am iubit toate femeile. Diavolul era mulțumit. Am mulțumit și eu, dar de sus se auzi o voce - ai păcătuit, fiule. Eram derutat. A bon entendeur, salut. Să luați aminte, iubirea se face cu măsură. Iar eu credeam că iubirea este piscul vieții. Nici vorbă, înaintea ei sunt respectul, datoria, etica, estetica, filosofia, fizica, istoria, chimia, politicul, justiția, așa că o luăm ab ovo. Ce este iubirea? Ceva ce nu există. OK? BMM

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu