duminică, 8 ianuarie 2017

Cavalerii de fier tac mărunt,

Cavalerii de fier tac mărunt, Au inima de carborund, Cavalerii tăcerii, cavalerii – languste, Bieți cavaleri cu inimi fruste, Cum să dăm vremea înapoi? Zidul e-nalt, cazi în noroi. Rămâne gingaș trupul de floare, Cavalerii ce mor atinși de ninsoare. ********************************* Eu sunt acidul, tu ești o bază, eu caut un astru, tu ești o rază, ne completăm, raiul și iadul, exagerăm, iarba și bradul. Eu retrăiesc poate prin tine, tu îți urmezi căi noi, sublime, eu te privesc ca pe-o minune, tu ești oriunde ca valu-n lume, ești melodie și dans și clocot, eu îți răspund precum un clopot, anii zadarnic trec , nu știm, cum am putea să ne iubim. ******************************** Ea spune ce mirifică e lumea, vorbește despre melodii astrale, ea nu glumește, mi se pare-o glumă, dar nu-ndrăznesc să pun un strop pe coală. Prea este albă, visătoare-n toate , nici Diavolul nu ar putea să-i schimbe felul, eu am trecut prin Iad și prin jăratec, cuțitul nu jelește mielul. Astfel ne-am petrecut prin ani credința, ea-i fericită, lumea pare bună, pe mine nu mă-mbată biruința, știu - dăinuim doar împreună. BMM

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu