marți, 17 ianuarie 2017

Ai să lași în urmă

Ai să lași în urmă Ai să lași în urmă o operă de cinci volume, O pagină spumoasă, Un rând, O vorbă de duh, nimic, dar Nimicul este mare, cine se poate pune cu Nimicul? Între Nimic și Dumnezeu Este doar o diferență de nuanță. Când voi ieși din viață, Ca dintr-o casă veche, Fără ferestre, ușile Date deoparte, Mobila hămăind Precum câinii obosiți, terorizați, Voi zări cerul limpede, Chipul iubitei aplecat Peste chipul meu, Voi respira ușor, Atât de ușor, Încât respirația Lunii Va semăna cu o salvă de tun. Vom pleca împreună, Fără haine, înveliți de un nor argintiu. Vă rog să nu citiți acest poem. O mireasă și doi câini, Câinii dorm de săptămâni, Iar mireasa scrie-n lacrimi Mirelui din vechiul Sarmis. Ți-n mână o țigară, Mândră e pe dinafară, Ea privește în viitor, Mulți o văd și mulți o vor. Muza mea, iubește-mă, În iubire, clește-mă. Harababură, zice cu dispreț, Criticul în naltu-i jeț, Cad capete tăiate la mașină, Iar trenul meu plecat-a din Chitila. O vrabie în palmă mi-a rămas, E propriul suflet, caută un pripas. O rază de soare în apă, Merg și pe urma ei, Poate de moarte mă scapă, dau de-n castel cu polei, o castelană înaltă, blondă și fără cusur văd cum mă primește, îndrăgostit sunt, vă jur, apă vie-n artere simt cum pătrunde șuvoi, astăzi voi scrie poeme, mâine voi un moroi, raza de soare se stinge, vine și noaptea cu draci, eu voi fi prințul din Togo, am să vă-nvit la colaci. Toți o să fiți, numai unul O să lipsească, eu știu, Că despre mine e vorba, Sigur eu n-am să fiu. Cu anii te-mbunezi, te înrăiești, Iar pierderile sunt mai mici, Pierzi un amic din Timișoara, București, Câștigi un loc în stele, licurici. Ai scris, n-ai scris, oricum vei fi uitat, Te pomenește-un dicționar cu multe file, Rămâne-un vers ori poate un citat, n-are răbdare timpul și nici milă. Răsare-un geniu tânăr, fericit, Apoi vin generațiile geniale, Tu stai și scrii ca într-un schit, Chipul Iubitei te așteaptă blând în Vale. Mulatră e soarta, iar poarta și vatra Sunt negre și grele, ce chestie, trestie, Ochii pe ochi, urechi pe urechi, Puricii strigă URA, vidivechi. Lumea, baloane albastre, săpun, Gluma, baroane, mă doare postum. Merg înapoi, înainte-napoi, n-avem nevoie de griji și nevoi. Abel și Cain sunt frați, noi doar veri, Dragostea fu îngropată mai ieri. Pitulice, pitulea, du-te la iubita mea, Spune-i că mi-e dor de ea, pitulici se tupila. William Pitt era ministru, mai așa, dar cam sinistru, El a dat un ordin scurt, se permite orice furt, Dar urmarea e mai rea, funie de gât și pa. Prost e că la noi nu-s funii, mai mulți fani decât nebunii, Pitulici avem alese, pituloi cheloși ori freze și înaintăm ca racul până ne va lua chiar dracul, până vine o lege nouă, boul fură numai ouă. BMM   |

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu