Adolescent

Adolescent Ai dreptate, iubito, Să-mi tai capul precum lui Ioan, Vorbesc prea mult, așa eram, Ai dreptate să-mi tai pletele, Sunt prea  temerar, Ai dreptate  să-mi dai mărul, Sunt prea pudic bondar. Ai dreptate întotdeauna,  Altfel dreptatea ar deveni doar o strună. Ar putea să semene a iubire și tu, nu dorești asta, Eu credeam că a iubi și a ierta este tot basta. Chiar și călăul din Lyon aștepta o iubire, Eu nu sunt ce par, tu nu ești ce pari, asire. Nu pot uita  cuvintele Euridicei  către Orfeu, „Nu-ntoarce capul, dragul meu”. Eleonora te chema cândva, acum? Au existat sute și mii de cum-necum. Harul fie cu tine, așa am zis. Au sosit muzicanții anatolieni din Bis. . Cum se asociază iepurele cu Luna? Foarte bine. Cineva a tras și nu m-a nimerit în bobine. BORIS MARIAN Trepte spre eșafod Urc treptele, în curând capul meu va fi liber, Am să râd când o să vreau, toate războaiele s-au terminat, Omul s-a hotărât să meargă acasă, , care casă? A ales drumul cel mai scurt, nu și-a luat rămas bun, Mergea repede, când obosea, se culca pe un trunchi de copac, Auzea cariul cum lucrează. Dumnezeu nu era nicăieri. De ani de zile nu văzuse un apus sau un răsărit de soare, Nici flori. În sfârșit , găsi o casă. Erau acol0o femei și bărbați, Nimeni nu vorbea unul cu celălalt, dar a primit mâncare, Băutură, cafea,țigări. Unii se rugau dimineața și seara. Omul uitase toate rugăciunile. O femeie îi zâmbi. Au făcut dragoste, dar nu și-au spus pe nume. Își amintea de prima sa iubire. Ar fi vrut să dea timpul înapoi. A ajuns la butucul pe care trebuia să-și pună capul. În acea clipă i-au venit în minte niște versuri mai vechi. Unii cred, alții spun, mai în șoaptă, pe-ascuns, Alții strigă și mint, te lovesc, te străpung Cu săgeți otrăvite, te ucid uneori, Dar poetul mereu va renaște-n cocori. Va renaște în frunze, în vântul fugar, În râsul copilului fraged, sugar. Nu mă tem de minciuni, de sperietori, Dacă Domnul e veșnic, nici poeții nu mor. BORIS MARIAN