Nunțile
P.1.
Miresmele ca
miresele,
Săruturile ca
pisicile,
Mă visam în
Bosfor,
Îmbrățișat
de moarte,
Paratrăznetul
ei de moarte,
O navă trece
plină de oase,
Plâng
mamuții uciși de omul sălbatic,
Vremea se
îndârjește, nu vrea să piară,
Arde Roma,
râde Nero, râsul lui e Aurora,
Lasă corola
de minuni în pace, stai liniștit , frate Camacho,
Codrul fără
slavă te așteaptă, codruțul codru
Ajuns la
Motru, pasărea țipă, nimeni n-aude,
Ies și îi
dau apă și dude, dude-te-ar puica,
Iubită Podică,
tu ești prea pudică
Din burică.
P.2.
Marea pasăre
bolnavă
și de rele
și de slavă,
naltă ca
turnul Eiffel,
nu mai are nici
un țel,
mistuită
doar de răni,
mare pasăre,
mai dă-mi
din trufia
ta, din toate
libertățile
furate,
nu cunosc
nici căi închise,
nici portaluri,
ca Ulise
sunt mai
liber an de an,
duce sunt de
Montalban.
Sunt și hoț
și nobil, sunt
Un poet
puțin cărunt,
Care crede-ntr-un
miracol,
Fără vrăji,
fără oracol,
Într-o viață
veșnică,
Sfeșnicele
predică,
Trup și
umbră, vis și stea,
Crede-mă
doar cine vrea.
BORIS MARIAN
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu