joi, 13 martie 2014


Mesaje și amenințări

 

Mult l-am iubit, eu, Vasile, pe Tache   Stancagri. Nu știu de unde avea acest nume. Îmi era drag. A apărut Albă ca Zăpada, ne-a stricat ploile. Apoi   domnișoara Cuțit  din Opera de trei parale  a mai pus gaz pe foc, de s-a încins Tache  peste poate. A trimis gealații și mi-a scos toți dinții. De atunci nu mai pot face RMN, că am metal în gură. Ba m-a numit în public ațâțâtor la război, ceea ce în vremuri de pace este foarte periculos. Mie îmi plăcea doar o parte din cuvântul ațâțâtor, dar el, musai  voia numai cuvântul întreg. Mi-a dat în cap cu Carta Drepturilor Omului și m-a trimis pe gratis la Haga. Frumos oraș. Am stat închis circa două luni, nu am văzut nimic. Am scris. Ce? O să vedeți. Afară erau două grade. Înainte erau gradații. Eu băteau doi infractori.  Era două noaptea. Ce căutam eu între doi infractori? Pe două cărări ajungeam la două sfere.  Două crispări de inimă  în plin infarct. Două by-passuri. Orice simbol are două linii. Numai cercul are una. Eram pe nicăieri, ca infinitul. Un singur pescar poate prinde doi pești. Așa scria pe două panouri. Unul dintre pescari era chiar Domnul. Credința este una, ca și moartea. Dar nu este sigur. De ce avem două buze? Două mâini? Femeile au doi sâni?  Iubirea este una. Soseam înecați ca frații.  Noi, Tache și Vasile. Zorile ne prindeau în chingi, fără două gânduri identice. Aripile erau din scânduri. Calul se curăță cu o perie. Vaporul înaintează cu două viteze. O pată de sânge este suficvientă pentru o anchetă. Uneori se fac două. Și plopii sunt doi. Cu soț. Asta în secolul nostru, impar. Umerii – doi, dorm. Mă ridic dintr-un singur somn. Dar tu, Tache ești  unul sau doi? Vor fi două dimineți în aceeași zi. Atunci Tache se va îmbrățișa cu Vasile și îi va spune – iartă-mă. Și va fi ziua a doua. Așa este în Scriptură.

BORIS MARIAN

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu