Ersatz
Moto – Cine nu
mă iubește nu iubește poezia
Sleiți de sevă, sclerozați,
Noi înflorim
ca un Ersatz,
Față de
girafă, girofar de casă,
și sufocați
și entuziaști
și , în special,
prea caști.
Mai cască ,
Ioane, drag Vasile,
La două zeci
de mii de mile,
Te-mping din
urmă cașaloții,
șoseaua geme, sanschiuloții
trec în
coloane, e război
între eroi,
purcei, purcoi.
Ca apa unui fluviu, poate,
Mă veți citi
pe jumătate,
Bravi înțelepți,
critici și briți,
Citiți.
Ți-aduci
aminte, Iuliană,
De acel
august în poiană,
Ascunși în
ierburi, ne iubeam
Cu disperări
de Bereclean.
Pe cer – o sticlă
albăstrie.
îmi dăruiai
copilul mie,
copiii la
copii tot trag,
mein sonder,
braver Kammerad.
Pe tavă, în iarbă,
o iei sub barbă,
E gravă,
măi, Tavi Ababii,
Mergi numai trei pași, dai de apași,
Apeși, dai
de leși, un cap bălai,
Cum numai în
rai zărești, cu mustață
și cu
albeață. Râde lumina, diamantina.
Cadavre de
idei, nu le luați în seamă,
Poeme de cheamă.
Dar eu am văzut idei vii,
Alergau bidivii,
să fim serioși, soioși, scorțoși.
Premii,
lume, lume, răsună valea de glume,
O navă
bolnavă, gravă
Plutește în
apele mele,
Eu nu sunt
în ele.
*******************************************
Les dames galantes, dans la ville, Vasile,
Monseigneur
le duc de Surtuc,
De Brabant,
în flenduri de Flandra,
Vasile și
Sandra. Nu e locul aici
Să vă laud, licuricii mei dragi.
Ciuma
bântuie ca și prostia.
Lasă bucătăria,
mâncătorul de oameni ,
Vasile –golanul.
Copil al secolului,
Lasă sfecla
și dăruie inima, intima.
Vasile continua
să vorbească,
Voce
cecececerească.
BORIS MARIAN
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu