Monumentul
Poetul acela își construia singur
Piedestalul, îi admiram perseverența,
Dacă nu-s eu pentru mine,
Apoi cine? Așa spune și Biblia.
Ajunsese la propriile picioare,
Apoi monumentul se înălță de la sine,
Capul deja ajunsese în nori,
Norii se desfăceau politicoși,
Se apropia de Dumnezeu.
Brusc s-a trezit, era singur
În fața hârtiei albe, virgine,
Iar în cameră, un porumbel străveziu
Bătea din aripi și guguia
Ca un copil.
Boris Marian
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu