sâmbătă, 22 februarie 2014

Pioase


Pioase

 

Muntele Moria

Abia vedem, abia mai mergem,

E prea puțină dragoste în lume,

 doar primele semne, unii rămân  

la primele semne, în ciuda orelor și zilelor în valuri,

ritm cardiac, o eră, sânge proaspăt, strigă lipitoarea,

noi suntem cei mânați sau cei ce mână?

Să nu ne înșelăm cu ajutor închipuit, mai medităm?

Oare ce ne locuiește mai mult?  Speranța?

Teama?  Nimicnicia? Astfel urcam Muntele Moria.

 

  Pafnutie

Adevăratul erou este cel care moare pictând,

Cântând la vioară, scriind,

Nu-mi spuneți poveștile voastre erotice,

Mergeți la Sf. Anton,

Pentru că tot ce  este grabă, la fel piere,

Spre a cunoaște nu te înălța, coboară,

Spre a te înălța, coboară,

Spre a vedea, închide ochii,

Spre a iubi, fugi de iubire,

Ea va veni așa cum soarele

Apare  din norii cei vrăjmași,

Etern strălucitor, ca o iertare.

BORIS MARIAN

 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu