Ionescu/Popescu
O relatare în spirit și ordine. Pedanterie, perdele puse la soare.
Trăiască soarele, ura! Dosare, dosoare.
Nevinovatul ucigaș vine ca un trâmbițaș.
Rococo, un cal maro a urcat în tribună și tună despre egalitate. Legulitate.
Consilierul cantonal joacă sârba pe-un țambal. Wilhelm Pick, wilhel pick, cine știe cine a fost acest pic de om? Ia un drog de la nenea Buddenbrock. Ah,
colonul, cum ne doare, pune-n loc trei colonade. Începătorul este frate cu
Dumnezeu. Cadavru, numele tău este Mavru. Herrrrrren, popor de balene. Bănuiala
din Sevilla, bărbieritul cere mila.
Observații indispensabile pentru feciori și
dame cantabile. A murit și Pythia, ei ce zici Mitea Karamazov, să moară Pythia, păi se poa”? Preoteasa
Pannykis un bufet a redeschis. Tiresias, numele tău este de azi Mizerias. Uriașul
paznic așteaptă , umil, ordine în vestibul. E un pitbull.
Spirit-cămilă-leu-copil, triada lui Nietzsche
târziu și debil. Așa sunt geniile, mese și scaune, la donna-i mobile,
adună moliile. Boala-i sursă de
inspirațiune, ca un tăciune pe o piele delicată de crocodil infantil. Trepte strâmbe la
intrare, cine n-are trei picioare, Cioacă are o mână ascunsă, cu ea binecuvântează șoarecii. Picioarele priveau jalnic
scările inaccesibile, inamovibile.
Freamătă orhideele carnivore, orori, aurore. O, cara mia, cară-mi cărămida în
casă. Bourbonii lucrau câte 18 ore pe an. De asta vinul este negru ca un
catran. În depărtare un lup lătra la strămoși, îi răspundeau obraznic doi
caltaboși. Se trezeau morții, ce-i gălăgia asta? Întreabă pe Popeasca. Valul ușor
al unui discurs apatic, duios aspazia trecea prin anastasia. Vorbind cu nasul,
riști să pierzi parastasul. Ce masă, ce
rasă. Ochii m-au lepădat, ciudată floare fără parfum iodat. Diavolul citește
ziarul cu primarul în buzunarul drept, stâng, drept, stâng. Să mergi mai des la
Heidelberg, Popescusberg. Toreadorul virtuții distruge struții. Asta da, lecție
de limbă moartă, la popa la poartă. Mai vorbim.
BORIS MARIAN
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu