La început
La început,
la început,
Cerul era
surd și mut,
Iar
pământul gol, pustiu
Nu era deloc
hazliu.
Singurică nu mai sta
și te du la
casa mea,
spuse
diavolul păros,
mușchiulos,
fălcos, noros,
frigu-i mare
, noaptea-i lungă,
virușii să
nu te-ajungă,
rochii lungi
ai, sunt de vază,
o privire ca
o rază,
ca și inima
să-mi arză,
o , mama
mia, zău.
@@@@@@@@@@@@@@
Când
năbădaica vine,
Dă boala-n
taurine,
Că e
frumoasă Zina,
Nepoata lu”
vecina.
Cum
crinu-ntre scaieți,
Bărbatu-ntre
băieți,
Vibră
fetia-n tine,
Irine-ntre
irine.
@@@@@@@@@@@@@@@@@@
Într-o
grădină, o mărăcină
Făcu o
carieră auriferă,
Singură fuse
în catrafuse,
Cine o taie
ia o bătaie.
Ține cununa
doar mătrăguna,
Că are dare
de mână tare,
Când
vine-nghețul, amicul Gretzu
Le pune-n
seră, ca într-o sferă,
Amoru-i
dulce, duci și duduce,
Că
năbădaica-l cheamă pe taica,
Biciul pe
tine te întreține,
Te face bun,
negru ceaun.
Bată-te
sfântu”, bântuie-l vântul,
Îmi ies din
fire, plec la oștire,
Amar amor
fără de spor,
Cine-i
jindios are-n gât os,
Vremea te
strică și te ridică
Cum o
ridiche și o bădică,
Ochiului nu
prea mai arată
Ce e sub
haine și în ogradă,
Că cine arde
prea luminos
Devine scrum
și praf pe gios.
BORIS MARIAN
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu