Anotimpuri

Anotimpuri

ONE

 

 

 Cedez trupul pentru transplanturi,

Sufletul îl păstrez,

Ca pe un diez, ca pe un fulg ce nu se topește,

Nici greutate reală nu are,

Martor la orice schimbare,

Poemele mele ies uneori  prin degete

Ca sângele hemofiliticilor,

Durerea renăscută, moartea neîncepută,

Yes, Sir, to be, but why?

Numai câinele pripășit la mine

De la un vecin decedat

Îmi spune privindu-mă în ochi,

scrie, scrie, scrie, ok?

 

TWO

Inimi sfâșiate atârnă de-a lungul drumului,

Amanți părăsiți  se plâng de un rău tratament,

Voiau să sărute locul tainic,

Pe țepușe se preling stropii de sânge,

Vlad Țepeș trece călare,  e mândru, un Don Quijote pervers,

Auzi aerul cum geme?  Cum rostește sacadat

Numele celui iubit? Se pricep bohemienii

La cânt și la dragoste.

Punctul sensibil și erogen, poetul-extremă și ambigen,

Acolo androginul se simte bine.

Un gângurit de copil rupe vraja.

Lașii caută  mereu pretexte, soarele se răcește,

Copilărie – penurie- penumbră,

Papilele gustative au fost depuse la morgă

Pentru anchetă, o papilă a luat-o pe coridor,

Aoi în curte, caută un gură-cască.

Hrana este cărbunele alb.

Adică, spune canibalul,  măduva oaselor e foarte gustoasă,

Asasinii au aceeași părere, au renunțat la fudulii,

Bar grille, asta vrea tineretul, loup a l”acaille,

O mică revelație este pâinea din făină de oase,

Plăcintă din palme tăiate cu toporul,

Tu, iubito, m-ai făcut antropofag,

Bras și Troisbras, ei sunt ajutorii mei.

Firile sensibile se tem de pericole neștiute,

Vibrează ca firele de telegraf.

THREE

Wanda – lavanda dărâmă veranda,

La fel ca Manda, Tanda și panda,

Dar alta-i povestea cum vine chestia,

Că viața-i scurtă, omul e trestia.

Subcubii, incubii, șurubii, nudiștii,

Ubu e rege în fărădelege,

Atomul e mic , dar sfărâmă, eu zic,

Orice idee despre o fee.

Destinul ni-l scrie un înger, un diavol?

Jawohl spune Carol ori Charlemagne,

Nu da cu pietre, urcă-n castani,

Ajunge, îmi spune solistul din trupă,

Apaluzele, banii să ne corupă.

BMM