Am construit cu
greu această macara,
ea mă va duce-n
ceruri între celebrii K.,
de când cu Kafka
nimeni nu mai se roagă-n van,
există nedreptate,
pe adevăr-doi bani,
există jocul artei,
biluțe de mărgean,
ai cap? Mai dă-l
de-a dura, să vadă cine-i Stan.
Nu Stanley și nici
Jerry, un munte, om mintos,
ne-a învățat că
scară e tot ce duce-n jos,
mai jos, tot mai
aproape de dulci , des-amăgiri,
precum Socrate ,
soarbe otrava din potir.
Tu ai avut păcate,
de-acum să nu le ai,
ai peste tot un
frate ce-ți spune - stai, te tai.
Că numai cel din urmă va înjgheba un rai.
*****************************************
În țărână
ne-ntoarcem, dar altfel suntem,
Lovit de neliniști,
dureri, eu te chem,
Mamă, ce-mi ești
alături mereu,
În tine eu cred
ca-n Dumnezeu.
Grădina – Edenul,
un vis precurat,
Stau la o masă
supuși, împărat,
Precum copiii se
joacă, de veci,
Treaz tu vei fi ,
fără vorbe și legi.
De unde venim?
Încotro ne-ndreptăm?
Mirarea e singura
cale sptre vămi,
Răul cu Binele stau
în balans,
Suntem perechi în
Marele Dans,
șii minte basmul cu
Graetchen și Hans?
BMM
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu