Tristeţe pe ambele maluri

Tristeţe pe ambele maluri La malul Babilonului am şezut şi am plâns, Cu Diavolul însuşi luat-am un prânz, Tavanul coboară mai jos, tot mai jos, Nici zbor, nici speranță, deces vicios. Trec oștile triste de pachidermi, De ești temerar, începi să te temi, Oamenii-s buni, nici Cain nu-i rău, Ajungi prin tuneluri la Dumnzeu. La umbra ciupercilor mai meditezi, Să fii totuși gnostic ori , simplu, să crezi, Acesta e malul pe care ajungi, Viața-i zgârcită, postumele-s lungi, Ai timp se reiei aventura, să scrii Petru milioane de morți zurbagii. Cu ghiarele, dinții degeaba te-agăți, Mai joacă cu Domnul , uneori, cărți. BMM