A doua noapte albă A doua noapte albă fără tine. Bine faci că nu răspunzi. Femeie să fi fost, aș fi făcut la fel. Amețit de tablete abia mă descurc Cu mobila, cu tastatura, dar îmi revin. Cum ai dormit? Te-a sărutat motanul de bărbat-tu La culcare? Eu te-aș fi ținut în brațe toată noaptea. Mi-a venit în minte o poveste. El nu dormea, o visa mereu, Ei discutau, se mustrau reciproc, Apoi ea tăcea, el îi auzea gândurile, Îl apăsau ca niște nori negri, A încercat să desfacă vraja. A trăit cu acel coșmar ani de zile. Într-o noapte ea s-a strecurat în cimitirul orașului, Cu o lanternă a găsit o piatră funerară Pe care era trecut numele meu. Murise de mult timp. Coșmarul a luat sfârșit. Mourir c”est partir en peu.