Oblije

Oblije Un poker jucăm, același poker, Viața nu este un oblije, țesuturile noastre sunt tot mai rare, retardere, retardere, zvâc în pom, Pomul Cunoașterii nu este și Pomul Iubirii, șase băiețandri vorbeau despre viață, unul a murit în accident, altul a plecat în Paraguay, restul eu nu știu, uit și ziua și datele necesare identificării, de mult am murit într-o încercare reușită de sinucidere, am dat peste un câmp de abur, doi îndrăgostiți se fardau cu bulion, e sânge zise ea, ei și, zise el, filmul continua cu un măcel. Pleoape albastre, cum tremură ele, avem care de ași, Dar cum, amândoi? Bunicul –incendiu ne-a mistuit cu drag. Asta este numai o stare, în realitate eram la concert. BMM