Orbul din oglindă

Orbul din oglindă Privesc, deci nu sunt orb, dar Imaginea din oglindă este oarbă, nu mă vede, Cum ar fi să mă plimb pe bulevard, Elegant, apoi , intrând în parc Să mă transform într-un orb autentic, Cu baston alb, cu pas temător, Să fiu privit cu milă de cetățeni inimoși, Să ies din pielea mea de om, Să mă transform în pom. Iar ramurile ridicând spre Domnul, să-i mulțumesc Pentru aceste tranformări, Pe care El mereu le dăruie Acelor care scriu poeme. BMM