Flăcări albe, albatroșii,

Flăcări albe, albatroșii,

Gloanțe oarbe, spade roșii,

Dintele stă la dentist

Într-un   glob de ametist.

Aquinas e doar un nas,

Morose e fierbinte azi,

Frate porcospino , vino,

Stai acasă, Angelino.

Trotineta-i lui Adam ,

Are dame de doi ani,

Stau de vorbă caii verzi,

Dar miniștrii-s și mai brezi,

Monkwords, marybeads, tradu,

Doar ai fost la Malibu,

Ai acasă un mormânt

Ce așteaptă negru, blând.

****************************

Iubito, astăzi vom fi triști,

să-mi dăruiești o mângâiere,

eu am să țin ochii închiși,

vom spune, moartea e-o părere.

Vom înjura de dumnezei,

ne vom certa între săruturi,

parcă trăim între pigmei,

înconjurați suntem de scuturi.

Ne știm de mii și mii de ani,

am fost Romeo și Julieta,

pe cer, nori grei și cormorani,

furtuni vor sfărâma corveta.

Și vom pluti spre larg, pe mări,

spre misterioase continente,

citesc în ochii tăi mirări,

dansăm în spațiu valsuri lente.

**************************

Discutam cu o doamnă,

Nu aveam nimic în comun,

Ea era albă, albă, se rotea,

Nu ne-am atins, nu era fluture,

Părea o pisică parfumată,

Se desfășura, tot albă, ca un vis,

Eu povesteam de copilărie,

De prima iubire, ea mi-a spus

Câți muritori a dus dincolo,

Trenul s-a oprit. Doamna a coborât

Fără un cuvânt, am plecat mai departe,

n-am mai știut nimic despre ea.

Devenisem nemuritor.

*************************

Ulyses  mai era și Grant,

Avea garaj, n-avea garant,

Avea talent, scuipa doar Kent,

Venea, venea din Florida

Cu-o bidinea, cu-o bidinea.

Nu poți pleda, îmi spune Grant,

Înalt, subțire, elegant,

Nici soarele n-a răsăsit,

Nici nicu nu ne-a părăsit,

Iubita cui era ? Șocat

l-am întrebat pe Iosafat,

simțeam că nu pot părăsi

esențele din Marcapi.

Atunci, pe loc am înțeles,

Că moartea este un eres,

Mormântul meu, oricât de mic,

Nu va cuprinde-n el nimic.

Eu voi fi iară peste tot,

Tu erai albă, eu- netot.

BMM

 

Durerea ce se repetă devine plăcere,

Plăcerea ce se repetă devine durere,

Ași, spus Bobârnac, fost căpitan,

„all in, all in”, se auzi comanda din rândul trei,

Jucătorii s-au adunat în cerc,

Rody a aruncat mingea în lac,

A ieșit un pește gigant, cu dinți și plămâni auxiliari,

„Feriți, mănâncă oameni”, ne anunță paznicul,

Doamne, ce aș vrea să ajung ca Iona,

Asta nu este viață, din durere în durere,

„Who will win?”, întrebau  reporterii,

„Eu sfântă?”, se miră Rody.

Avea dreptate. Nu era.

Țiu-rih, țiu-riuck , c

Cânta un greieraș din umbră.

BMM