joi, 9 februarie 2017
Amato
Amato
Criticului Alex. Șt.
Da, sunt un amator, mai știi?
Dar ce amator? Nebun precum Dali.
Iubită este arta, știe oricine,
Pe critic nu-l iubesc, cretine.
Sunt mediocru, spune șoricelul,
Din adăpostul său putrescinos,
Tot genul omenesc, așa-i e felul,
E mediocru, de nu vede ce-i frumos.
Eu scriu precum respir, în mine
E bucuria de-a trăi de azi pe mâine.
******************************************
Umbra sa aluneca pe stânci, spre infinit,
cu alte umbre de pe Cassiopeea, unde-s vârcolacii?
Mă-ntreabă Bubi, nepotul celui ce-a murit
în groapa din șantierul Dordemuncă.
El a furat și cheile din Chile, unde iguanele sunt mici
și agresive, acolo focile știu bine polo.
Liniște în luminiș, tremur între trandafiri,
sub un baldachin -tufiș, se pitiră șapte miri.
Un cuvânt e ca un glonț, un sărut - un tunet greu,
mall redenumit Gablonz adăpost pentru Leu.
Transmutații, se prefac două mierle în călăi,
Domnul se prezintă-n frac, păcătoșii fac pe ei.
Hotelierii plâng, |Othel își ucide soața, vai,
vine riga Enigel cu un tanc tras de tramvai.
Lupul părul și-a vopsit în violet, juma e blond,
oile s-a înnegrit, rubiconzii Ana Conde.
Brutus este iar maur, ne servește păstârnaci,
Pierre și Prier, doi hoți vestiți au ajuns de vând colaci.
Asta e istoria, asta e victoria, Occident sau Orient,
nu-s nimic fără ghivent.
BMM
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu