joi, 9 februarie 2017

Amato

Amato Criticului Alex. Șt. Da, sunt un amator, mai știi? Dar ce amator? Nebun precum Dali. Iubită este arta, știe oricine, Pe critic nu-l iubesc, cretine. Sunt mediocru, spune șoricelul, Din adăpostul său putrescinos, Tot genul omenesc, așa-i e felul, E mediocru, de nu vede ce-i frumos. Eu scriu precum respir, în mine E bucuria de-a trăi de azi pe mâine. ****************************************** Umbra sa aluneca pe stânci, spre infinit, cu alte umbre de pe Cassiopeea, unde-s vârcolacii? Mă-ntreabă Bubi, nepotul celui ce-a murit în groapa din șantierul Dordemuncă. El a furat și cheile din Chile, unde iguanele sunt mici și agresive, acolo focile știu bine polo. Liniște în luminiș, tremur între trandafiri, sub un baldachin -tufiș, se pitiră șapte miri. Un cuvânt e ca un glonț, un sărut - un tunet greu, mall redenumit Gablonz adăpost pentru Leu. Transmutații, se prefac două mierle în călăi, Domnul se prezintă-n frac, păcătoșii fac pe ei. Hotelierii plâng, |Othel își ucide soața, vai, vine riga Enigel cu un tanc tras de tramvai. Lupul părul și-a vopsit în violet, juma e blond, oile s-a înnegrit, rubiconzii Ana Conde. Brutus este iar maur, ne servește păstârnaci, Pierre și Prier, doi hoți vestiți au ajuns de vând colaci. Asta e istoria, asta e victoria, Occident sau Orient, nu-s nimic fără ghivent. BMM

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu