Spre seară

Spre seară Mă separ de cel care-și strigă puterea, Nu știe că seara are puteri magice, În singurătate aud clopotul veșnic, Rătăciți în foste iubiri, ne regăsim uneori, Doi ochi aici, doi ochi dincolo, Pe malul mării mă regăsesc sub formă de scoică, În jur, ruguri și multă cenușă, Un șacal cântă la mandolină, Departe a ajuns călătorul, este gândul meu sau al cui? De-o vâstă suntem la un moment dat, Care moment, cine a dat? BMM