duminică, 10 iulie 2016
Învolburare
Învolburare
Marea se învolbura, o forță nevăzută împingea
Spre mal tone de apă-nspumată,
Ce contam noi pentru ea?
Nici cât un guvid.
Este-nceputul și sfârșitul acestei lumi.
Obsesia mării, între bine și rău.
Dar ce merite avem noi?
Am visat că prieten eram cu mările, oceanele, cosmosul.
În spatele oricărei măști se află un vis.
Visele se împreună. Precum inima și gândul,
Astragalul și hiacintul, scoica venusiană și ghitara.
Astfel căzură capete de cai din cerul gurii mele.
BMM
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu