duminică, 10 iulie 2016

Învolburare

Învolburare Marea se învolbura, o forță nevăzută împingea Spre mal tone de apă-nspumată, Ce contam noi pentru ea? Nici cât un guvid. Este-nceputul și sfârșitul acestei lumi. Obsesia mării, între bine și rău. Dar ce merite avem noi? Am visat că prieten eram cu mările, oceanele, cosmosul. În spatele oricărei măști se află un vis. Visele se împreună. Precum inima și gândul, Astragalul și hiacintul, scoica venusiană și ghitara. Astfel căzură capete de cai din cerul gurii mele. BMM

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu