Macaulay

Macaulay Preamărețul Macaulay a făcut un evantay, Scris cu litere aztece din districtul unsprezece, Se entro mi corazon en esta nada, Ura e oarbă precum tornada, Cum sărutăm o mână subțire, Buzele noastre fără strunire Zeul iubirii zărit sub sprincene Nu încetează să ne tot cheme. ************************** Pe iubita mea, Didona O dusei la Barcelona, Iar pe alta la Sascut, Că acolo m-am născut. Ce-i iubirea? O-ncercare De la mic până la mare, De la eschimoși în Lima, Frații-ntreabă care-i vina Să fii om oriunde ești, și-n Paris și-n Bărcănești. Secera-i veche, caută ciocanul, Unde se duse roșu hultanul? Cu tractorul peste flori și cu tancul dând fiori. Pe la străinii din Polinezia Scrisul nu a știut nici ardezia. Însă iubirea este ca aerul, Tu îl respiri, împletind iară caierul. BMM