marți, 4 octombrie 2016

Murmură apele

Murmură apele Murmură apele, ritmează sapele, Îngerii-ngheață în ger și ceață, Suntem cristale în lutul moale, Părul ei blond, ultimul rond, Amurgul roșu, murgul, cocoșul, Câmp nepăzit, strâmb s-au urzit Alte destine, albe suspine, Urmează vântul, umblă cuvântul, Inima bate și se împarte, Verde e creierul, cântă-ne greierul, Ziduri puternice, pietre cucernice Peste morminte, mormăi cuvinte Fără de miez, cu do diez, Fără durere nu este plăcere. Murmură apele, șuieră șarpele. BMM În fiecare ochi În fiecare ochi moare ceva, Un tigru, un înger, o frunză, Se închid porțile subțiri, trandafirii,... Ironia a fost izgonită, Se spune că sufletele se adună În Atlantida, dar ce faci dacă ea nu există? Dumnezeu mai stă pe mal și așteaptă. Uneori merg cu El la cimitir să-mi vizitez Morții dragi, aud numai șoapta copacilor. O umbră palidă se apleacă deasupra, Peste cinci minute va trece un automobil, De ce urcă scările blocului? Într-o zi nu vor mai fi aceste scări. Pe malul mării un aparat de filmat Își înfășoară banda sensibilă, Ce să mai faci cu ochii? Scoate-i ca Oedip.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu