La birtul CIUMA

 

La birtul CIUMA, undeva, în Vestul sălbatic, erau doi proprietari destoinici, cu bărbi mari și mâini scurte – Lăbuță și Hlamidă sau Shinel. Vocea lor se auzea departe, dincolo de primul deal. Ei combăteau istoria scrisă și orală, fiind doctori în mai multe științe decât în neștiință.  Serveau poșircă propagandistică, iar dacă nu îți plăcea, te suspendau de grinda principală pe o săptămână, o lună sau pe viață. Ciudățenia era cumplită – un om suspendat cum trebuie de o frânghie rezistă maximul un minut și jumătate, tremură, face pe el, apoi se potolește. La birtul CIUMĂ metodele de resuscitare erau cu totul inedite. Nu voi dezvălui secretul. Întrebați-l pe Danteque, locțiitorul lui Mânălungăminte scurtă, om vestit între papuașii  emigrați în State de teama concurenței. Nu aș scrie nimic despre ei, nici despre  Gorbaciulmititel, dacă nu ar fi personaje demne de un roman ce o să apară prin 2018 la editura PARATRĂZNET. Dar să trecem la fapte. Tigrul modern poartă joben, bastonul juca singur pe drum, scrumul, scrumbia de la Natural Wilde ne fabricau moluște-n oraș. Făraș este viața, fă analize cu Anne Liese cu pulpele tari, maestra în arta morții surâde, este de rău, frate Mardari. De mult au murit Radioasa din Haisa, vine Victoria, aduce și coasa, publicul pleacvă tiptil, fără cap, unul și-a pus pe burtă ciorap. Vine și Jonathan cel fără bani, el fu bătut de bandiți din Grijani , dragă surioară Mi și iar mi, Jonathul tău se făcu un pic gri, n-o fi murit, Doamne ferește, seamănă cu untura de pește, dar feribotul pradă tot Nordul, lasă-i, noi știm că e era  lui Este. Leprele K. din Tenerife o să ne-aducă sifilis, chifle, ba cu smochine, ca cu smantale, Jonathan, Jonathan strigă  Uliane. El din borcan nu este scos,  unde se vede  lenin fără sos?  Niște surioare rele de muscă au o nevoie frustă de  crustă. Doar șahinșahul tot taie capete, nu a ajuns la sine, o, crape-te. Știu o fătucă, Șeherezada, știe poveștile , spală și ceștile, înmoaie sfada, cade imperiul și ne rămâne superb gunoierul. Ei spun morala, voi o uitați - șahița are fițe și tați.

BMM

Apollinaire

 

 Apollinaire, pe tine te-a iubit cineva?

 Este iubirea monedă de schimb pentru viața de apoi?

Ți-au despicat craniul pentru păcatele cui?

 Tu cunoșteai legile nobleții, precum Orfeu,

 Tu ai iubit țestoasa, calul, capra, șarpele, pisica,

 Leul, iepurele, dromaderul, șoarecele, elefantul,

 Omida, musca, puricele, lăcusta, delfinul,

 Meduza, racul, crapul, porumbelul,păunul, bufnița,

 Boul, tot bestiarul, dar omul, omul erai tu? Așa cred.

 Turme de poduri vin în urma ta, gloriosule

 Apollinaire, Apollo în aer.

*******************************

Mansur cu ochiul sur  se- ntoarse spre femeia din Ur,

Necredinciosul are nevoie de operații pe c…,

Vai de sufletul lui, spuse un fel de burjui,

Ce revoluție, de involuție, strigă voinicul din Ștefuluție,

Eu îl admir cum are mir și peste el mai are un gir,

Ești cam sinistru, îmi spune Nistrul,

Cu vocea-n valuri de râu fără maluri,

Băi, comunismul a fost un c…t,

Ce-l scormoniți ? Vă faceți păcat,

Unii devin doctori, profesori,

Dar nu sunt buni ca  frezori , poate chestori,

Avem nevoie de altă viziune,

Că vizuinele sunt toate pline.

 

 

Luați și citiți Halima, pe Crusoe,

Mai învățați aruncând un lasou ,

Prindeți caii sălbatici ,   poetici,

Să aruncăm o istorie cu petici.

BMM