Aveam un mesaj ca un masaj,

Aveam un mesaj ca un masaj,

Adică un gaj ca un garaj,

Acel zid, acea mimoză,

O găină și o proză,

Niște meandre, niște ceară, 

Cine cere n-o să piară.

Cel ce nu văzuse- oceanul

Are-acum  cecul și banul,

Iguane vede-n vis,

Precum medicu-a prescris.

Acrobatul e frumos,

Trei costume și un os,

Ultimii la coadă-s corbul,

șalul andaluz și sorbul, 

în hotel cineva moare,

dar la cinema e soare,

la război nu-i loc de vis,

o , Sesame, ai închis,

trei tăblițe cântă-n strană,

nu te-ascunde după blană,

un balaur, opt carate,

mama broaștelor curate,

animale sferoide,

șerpii nu  mai fac partide,

nici himere, nici sirene,

ia-mă Bebe, ia-mă nene,

nimfele se duc la bal,

Phoenix trage un chintal,

Monstrul Aheron e plat,

Faust este apostat,

Calul alb devine negru,

Se lipește de un cedru,

Ochi de câine tare-albaștri

Ne privesc, din pod cad aștri.

Zilele sunt număr prim,

 Mane, Tekel, Ufarsim.

 Zilele, numai în versuri,

De la mers, pluralul mersuri,

Moare cu fiecare vers,

Ca o lacrimă de pers.

Zic  și eu ex nihilo

nihil, ceea ce înseamnă Bill,

 Se îngăduie și forma

Torna, fratre, torna, torna.

Cred în Soare și Oțel,

Dar mai mult eu cred în El. 

Mâine va fi un adaos

Fericit? Who knows? Who knows?

 

*****************************

 

Cavalerul are dreptate, disprețuiește cultura,

de la Moise la Michelangelo, nimeni nu-i spune nimic,

un trandafir , acolo, un trubadur ucis,

imaginea trezirii amintește de Lazăr  sculat din morți.

Priveam adeseori întunericul, el mormăia ca ursul,

dar punctele de aur nu dispar,  ele sunt fericirea.

Fost boschetar, am ajuns cardinal, apoi scarabeu,

acum simplu poet, inventez ce vreau eu,

prietenii se cam feresc de mine,

poezia nu ajută la nimic, ea însăși este pe moarte,

femeia c-un ulcior pe umăr nu mai există.

Iar viața seamănă cu iarba, gândește.

********************************

Copitele bat, țacv, șac ,

Ciupercile cântă, wrac, wrac,

Sicriele umblă, tot, toc,

Ghețarii coboară, loc, loc,

Râd bulevarde, tovarășe, arde,

Cine să prade la Prado, ei, madre,

Iubiți, totuși caii, oamenii mor

În orice secundă sau uneori,

Zilele trec , revoluții, se uită

Cine împușcă un om sau o ciută,

Prea s-au aprins Robespierri , Vladimiri,

Jungla se mută în albe Sibiri.

**************************************

Apoi, frate aprioric,

Ori oprești, ori mergi spre glorii,

Fraged visul se usucă, ,

Unul cade, altul urcă,

Amfore se dăruie,

Celui care stăruie,

Ramurile goale, scurte

Nu ajung să ne încurche,

Felinar electric, bre,

Dai cu capul de cișme,

 dar femeia-ți dă de toate,

carne, ghete, brânză , lapte,

univers speculativ,

să nu șifonezi un tiv,

trei opinii și-un cartof,

tu comandă Stroganoff.

BMM

Înțelege, tanti  iubesc o fată din popor

 

Fossoli di Capri, o, Maria și Mario,

Întrebare – e un uomo? Ce să fie? Gastronomo.

SIVA, SIDA  și Dalida se plimbau cu Carmelita,

Tregua, tregua familiare, timpurile-s în schimbare,

Biograful biolog rupse-și mâna-n Topolog.

Piemontul piemontez în pioneze îl montez.

A murit, s-a aruncat, sincucis ori preschimbat,

știrea este oricum falsă că aseară joacă salsă.

Ana Cronique bate sonic,  ea plonjează în iubire,

Precum umbra-n monastire. Ah, absurdule, ce faci?

Feacienii mâncă raci. Între Viena-Budapesta

Își pierdu Vasile vesta, nu e bai, că bani n-avea,

Erau la Ali Baba, o polemică e totuși, de ce se opri pe Trotuș?

Sunday Times de ce nu scrie despre pensie, simbrie?

Homeless e un fel de a fi, revoluționari –copii.

Mozolea și Mussolini, un da Vinci în bikinii.

Deficitul e de stimă, nu aduce nicio rimă.

Gafele minore, jafuri cam majore,

Flux în sud, uitare, nord, urlet surd de la babord.

Madame Loty-plastilina  ne arată ghilotina,

Mozaicuri  devin gri fără nici un amnesty,

Nebun extrem și mult prea sfânt,

Bate inima-n pământ.

BMM