Peste gard, cineva i-a spus că e om,
El a plâns ca un prunc,
l-a-ntrebat pe Proudhomme
Ce înseamnă cuvântul, ce
e un monom,
i-a răspuns foarte sec
un australopitec.
De atunci mulți
nostalgici se plimbă pe Net,
Îi saluți, nu-ți răspund
că fudul e-orice bleg,
Tu te scuzi, deși n-ai
un mo
tiv, tu cedezi,
El te latră mereu, are
numai un crez,
Cine e, ce isprăvi a
făcut sau e-n curs,
Ce prieteni mai are, o
fi numai un urs,
Dar și urșii mai au și
plăceri, simpatii,
O fi un robot din alți
mii și mii,
Că dispare persoana, rămâne un băț,
Niște fire subțiri care
țin de mustăți,
De Dimov mi-amintesc,
cum râdea, cuvânta,
Ardea lumânarea așezată pe-o stea.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu