Petrol
lampant curgea pe scări,
Iluminatul
peste mări,
Defuncții,
azi se luminează
Cu
un discurs ori o gălberază,
Scriptorul
știe ce-i iubirea,
În
dicționar găsești doar știrea,
Că
ochiul magic nu te iartă,
Superbă-i
limba latinească,
De
o știa și domnul Bască,
Stau
filosofii ca pe-un lanț,
Grivei
mai murmură hanț-hanț,
Cu
mituri, rituri și cu riduri,
Prietenia
umple situri.
Un
nasture acolo pică,
Fundațiile
doar nu se strică,
Adam
și Eva-și fac de cap,
Istria
n-are capac,
Sar
caii lui Ahile , hei,
Ce
cai și ce fel de ponei,
Precum
vițelul vede poarta
și
nu mai știe unde-i cartea.
Ce
ucigași nu au simbrie?
Acela
care nu mai scrie.
Că
avea sifilis ori spleen,
Că
i s-a dat mercur și vin,
De
rupi din codru o rămurea,
Plătești
amendă foarte grea.
Dincolo
de vis
În miez de noapte, urcăm scara lui Iacob,
Scara
se nalță cu o treaptă mereu,
Nu
te grăbi, îmi spun, nu fi lacom,
Tot
vei ajunge la Dumnezeu, .
Doamne,
dacă greșirăm noi scara?
Cu
lapte negru ne-am îmbătat,
Cine-nțelege
trauma și drama,
Paul
Celan , frumosu-necat.
Toate
coșmarele-s negre-nghețate,
Păr
auriu, Sulamith, Margareth,
Nu-i
cimitir să cuprindă în toate
Cele
ce-n viață se-adună încet.
Bat
orologii, umblă ologii,
Care-i
răsplata unui poet?
Sapho,
doar ea călărind inorogii,
Sena
e-n doliu, curge încet.
**************************************
În
cursul istoriei, caruselul și cu violoncelul
Au
avut roluri diferite, ca difteria pe alocuri,
Am
și eu un cuvânt, îl vând,
Nu
mau scruta viitorul de aur, spuse scurtul de la parter,
Ghilu
se întâlni cu Nilu, văr cu Gameș și cu Ramses,
Enoh
nu este Noah, poate fid oar Ahoe,
Mayașii și-au turnat incașii, ceea ce explică
Marile
crime din Istoria mimei,
O,
Babilon, nu mai trage de papion,
Dă-mi-l
pe Ilie, avocat să-nu fie,
Iar
lui Ieremia trimite-i tichia,
Iezechiel
și cu Daniel s-au contrat pentru un miel,
Amos,
Avdie, Miheia disprețuiiiiiiiau femeia.,
Avacum,Sofonie
băură colonie,
Gata
cu Apocalipsa, cineva găsi și lista,
Din
prieteni nu e nimeni,
Că
nu-i vorba doar de crime,
O
Dodona, o, Didona, Hercule-ncurca Diona,
Doar
Sibila mea frumoasă
Scrie
cărți și stă în casă.
BMM
Dincolo de vis
În miez de noapte, urcăm scara lui Iacob,
Scara
se nalță cu o treaptă mereu,
Nu
te grăbi, îmi spun, nu fi lacom,
Tot
vei ajunge la Dumnezeu, .
Doamne,
dacă greșirăm noi scara?
Cu
lapte negru ne-am îmbătat,
Cine-nțelege
trauma și drama,
Paul
Celan , frumosu-necat.
Toate
coșmarele-s negre-nghețate,
Păr
auriu, Sulamith, Margareth,
Nu-i
cimitir să cuprindă în toate
Cele
ce-n viață se-adună încet.
Bat
orologii, umblă ologii,
Care-i
răsplata unui poet?
Sapho,
doar ea călărind inorogii,
Sena
e-n doliu, curge încet.
**************************************
În
cursul istoriei, caruselul și cu violoncelul
Au
avut roluri diferite, ca difteria pe alocuri,
Am
și eu un cuvânt, îl vând,
Nu
mau scruta viitorul de aur, spuse scurtul de la parter,
Ghilu
se întâlni cu Nilu, văr cu Gameș și cu Ramses,
Enoh
nu este Noah, poate fid oar Ahoe,
Mayașii și-au turnat incașii, ceea ce explică
Marile
crime din Istoria mimei,
O,
Babilon, nu mai trage de papion,
Dă-mi-l
pe Ilie, avocat să-nu fie,
Iar
lui Ieremia trimite-i tichia,
Iezechiel
și cu Daniel s-au contrat pentru un miel,
Amos,
Avdie, Miheia disprețuiiiiiiiau femeia.,
Avacum,Sofonie
băură colonie,
Gata
cu Apocalipsa, cineva găsi și lista,
Din
prieteni nu e nimeni,
Că
nu-i vorba doar de crime,
O
Dodona, o, Didona, Hercule-ncurca Diona,
Doar
Sibila mea frumoasă
Scrie
cărți și stă în casă.
BMM
Dacă o picătură
Dacă o picătură ascunde marea,
Dacă un atom ascunde un om,
Dacă un țânțar ascunde elefantul,
O crustă suntem, miezul este viața,
Iar sâmburii sunt negri, precum moartea,
Femeile- lăute ne încântă,
Ca mugurii – copiii se-nfiripă,
Nimic nu se va stinge chiar cu totul,
Mereu rămâne o lumină, fie vers și rimă,
Ori fără rimă, cu mult duh, precum căldura,
Se risipește-n Univers, durerea- sura, un doliu prea discret,
Se readună-n boț, un boț ce strigă, roșu, exploziv,
Ce va fi el? Nădejde , împlinire mușețel.
O lună ce se clatină pe un asin, la unison,
Trăim , noi, polifonic?
*********************************************
Cât ești de frumoasă, gutuie aleasă,
ce-ți trebuie ție, Vanessă, mândrie?
Ah, nu te iubesc, eu doar mă sfârșesc,
că nu am un rost, să caut adăpost?
În sufletul gol simt un rotocol,
ca peștere rece de sub Bucege,
vuiește și marea, m-acoperă sarea,
răsună rar tobele, fâlfâie robele,
ghilotinat voi fi , carbamat.
Un mort lângă mine respiră-n suspine,
văd chipul tău , mamă,
așteaptă-mă, cheamă,
mai naște-mă iară,
să fiu blândă fiară.
BMM
.
Dacă o picătură
Dacă o picătură ascunde marea,
Dacă un atom ascunde un om,
Dacă un țânțar ascunde elefantul,
O crustă suntem, miezul este viața,
Iar sâmburii sunt negri, precum moartea,
Femeile- lăute ne încântă,
Ca mugurii – copiii se-nfiripă,
Nimic nu se va stinge chiar cu totul,
Mereu rămâne o lumină, fie vers și rimă,
Ori fără rimă, cu mult duh, precum căldura,
Se risipește-n Univers, durerea- sura, un doliu prea discret,
Se readună-n boț, un boț ce strigă, roșu, exploziv,
Ce va fi el? Nădejde , împlinire mușețel.
O lună ce se clatină pe un asin, la unison,
Trăim , noi, polifonic?
*********************************************
Cât ești de frumoasă, gutuie aleasă,
ce-ți trebuie ție, Vanessă, mândrie?
Ah, nu te iubesc, eu doar mă sfârșesc,
că nu am un rost, să caut adăpost?
În sufletul gol simt un rotocol,
ca peștere rece de sub Bucege,
vuiește și marea, m-acoperă sarea,
răsună rar tobele, fâlfâie robele,
ghilotinat voi fi , carbamat.
Un mort lângă mine respiră-n suspine,
văd chipul tău , mamă,
așteaptă-mă, cheamă,
mai naște-mă iară,
să fiu blândă fiară.
BMM
.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu