Trec ciclopii

Trec   ciclopii

 

Trec ciclopii, aerul se rarefiază,

Așa se întâmplă cu aparițiile ciudate,

Ne simțim mai mari și mai rari,

De pildă, Robinson pare un mic erou,

Din peșteri nu vor veni îngeri,

Afară, înăuntru,afară, înăuntru,

Repetă nebunul rătăcit într-o gară.

Gelozia e panta nevăzută a muntelui.

Oare ce gândește înecatul?

Te înarmezi cu o mare indiferență

și traversezi Styxul. Lujerul de caprifoi

se leagănă și ajunge la petala cameliei.

De aici a renăscut totul.

PS. Pe streașină fulgii de nea duc un război  erotic.

BORIS MARIAN