Laudă Poesiei „O , ești frumos, cum numai-n vis Un înger se arată, Dară,pe calea ce-ai deschis n-oi merge niciodată”, spunea iubita, ea era frumoasă precum slova, am sărutat-o ca pe-o stea, cum astăzi – supernova, ceva se termină, mai mor și oamenii, poeții, alții se nasc din foc și dor, cad munții și pereții, oricât am aștepta, veneau mereu alte iubite, până la urmă Morgentau a risipit ispite, de-i tristă lumea, ne grăbim să mai trăim oleacă, prințesa mea, noi te iubim, eu și urmașii-n veacuri. @@@@@@@@@@@@@@@ S-au stins serbările în parc, s-au demontat estrada, lacul, băncile, oamenii-au plecat și a murit copacul. Doar visul meu cu tine-n timp, Un infinit ne aparține, Noi facem între noi un schimb, Regatul meu unei regine, Vezi artificiile pe cer, Nu e nici noapte, nu-i nici soare, Se cern atâtea primăveri, Sărutu-l simt, adânc, cum doare. @@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@ N-am să te rog, iubito, Eu nu te voi ruga, scultă doar tăcerea, mi-e rudă moartea mea, be happy, strălucită să fii pân-la final, n-am să te rog, iubito, mi-e scrisul cardinal. Nu cred nici în cuvinte, Când sentimente nu-s, Nu-i nimeni care minte, Păcatul e indus, Purtăm în noi aceeași Trădare din vechimi, Când șarpele ne spuse, Iubiți-vă. Iubim. BORIS MARIAN Vizualizări: 11 Promovat! Promovat de 2 membri . Partajare Twitter < Postarea precedentă