De la o vreme

De la o vreme

 

 

 

De la o vreme  mi-e teamă să dorm, pentru ca moartea să nu mă prindă în somn. I-am curte unei femei frumoase care s-a dovedit a fi însăși moartea. M-am retras iute. Mi-a spus că este căsătorită. Fie. Se pare că mai rentabil este să te joci cu bietele cuvinte, care te mai respectă uneori. Scriu mulți. Scriu foarte bine. Exerciții la pian – splendide. Unii își dau duhul. Alții rostesc prima oară cuvinte de iubire. Alții schimbă lumea, încearcă să o schimbe. Îi citesc o mână de oameni.  Sunt mult mai mulți scriitori decât cititori. O fi bine, o fi  rău? Fiecare pasăre pre limba ei piere.  Nimeni nu renunță. Nici eu. Am avantajul că nu mă iau în serios. Să vedem .

 

Sfințenie și nebunie,

 

Ines îl caută pe Ilie,

 

Ilie umblă-n car de foc,

 

Are breloc.

 

Eduardo era viața ei,

 

Berea se face din hamei.

 

I-arată ceasul, moartea vine

 

Ca o lumină-ntre lumine.

 

Onoare-n plus, onoare-n minus,

 

Ce să ne pese de Tarquinius?

 

Lucrezia, sfântă nebună

 

Aduce în cetăți furtună,

 

Nu-i inferioară păstoriței

 

Din galeriile Uffizi.

 

Prin foc și sabie vom trece

 

Cuvintele din zece-n zece.

 

Carducci, lasă-ne cu iambii,

 

Troheii, te închină sambei,

 

Manelei, mandea știe tot.

 

Mai scoate-o carte de tarot.

ÎNAINTE DE A ÎNCHIDE LIBRĂRIA MAI ADĂUGĂM…………..

Ai rostit  discursul prea provocator,

mi-a spus sentențios doamna procuror,

laude ai adus „l-agenturi străine”,

mormăi și umbra lui C., din vechime,

ba ai persiflat scrisul lui Socrat,

îmi țipă-n ureche un aminofag,

am fost scuturat, dezintoxicat,

iar apoi, afară, m-am reinventat,

fată din Eladă, voce de zăpadă,

care te topești când asculți povești,

uit de orice blam, uit și de bairam,

când în vis te am, aur și balsam.

 

BORIS MARIAN