De ce aș fi trist?

De ce aș fi trist? De ce aș fi trist când pot să scriu ce vreau, cum vreau și uneori o nimeresc? Sunt trist pentru ceea ce spunea Marin Preda – când dragoste nu e, nimic nu e. Iar eu văd că nimic nu este. Chiar acum am deschis computerul, văd pe cineva care se dă mare, îl cunosc, nu contează sexul, în privința orgoliului, sexul chiar nu contează. Se laudă acel cineva că toată lumea îl plagiază, dar nimeni nu l-a plagiat, că nu are ce. Altul se laudă că scrie versuri și scrie verzi și uscate. Mai este unul care te numește gunoi , așa în viteză, are un pic dreptate, toți ne naștem din humă, nu cunoaște cuvântul. Gunoi și humă sunt cuvinte diferite. Mai e unul care te acuză de ură față de Laponia. Laponia are o cultură milenară, eu nu-l cunosc pe acest autor din Laponia. E vina mea. În rest, lumea merge de la bine la excelent, Candide să trăiască. Lenin rabotaet, Stalin rabotaet, Hitler arbeitet, oamenii mor. Cineva fură, cineva nu fură, oamenii mor. E-n firea lucrurilor, totul se schimbă, oamenii mormăie, mor. Doarme computerul, dorm atributele, oamenii mor. Degete palide, zeița Valide, ochi de rubin, ochi de topaz, decazi. Balaurul numără sumerii, umbrele, șomerii suferă, oamenii mor. Vulturii, soarele, șacalii, cară-le hoit cu hoit. Ahoe, strigă, elevul Goe din capul statului pe șezut. Îl doare pipota, leafa-i modestă, din est vin esticii, mestecă trestiile, hipopotam. La prânz vin zânele, aduc osânză dulce cu căpșuni. Luna e udă, soarele-asudă, oamenii mor. Ce e viața, râde paiața, mor spectatorii, doar biata Lori, văduvă plânge, încet ea strânge ca un melc gri. Atâta jale, mor cu milioane, tu scrii. Te luminează doar licuricii, lectricitatea s-a stins, e noaptea ce-ți dă fiori și viori. Ar fi acceptabil, precum e acul în partea moale, tu scrii sicrii. Pe toate aleile, pietrele spun, de ce n-ar spune – nume. Ah, adorate, ah, neuitate, era cel mai bun. S-a dus. Ducă-se naibii, s-a dus. Nici iarba nu crește numai sub vânt, nici mintea nu lucră sub pământ. Exemplarul din argint, pomenit într-un colind nu se știe unde ste, ehe. Dar nici Ceașcă nu mai e. Ehe. Poți citi din coadă-n cap, cartea-i scrisă cu nărav, lasă timpul , nea Cartof, lasă-l pe Rasskolnikoff. O brazdă nu doar de plug, poate să fie de chirurg, lătratul nu e de cățel, poate e Marmontel. Ai vândut zăpadă-n port, nu fi porc și nici ein Wort. O vară Cartofor avea, scufiță roșie nu purta, nici lupul nu o suporta, îl cred pe Rapaport. Eu vă spun, la informații se-angajară toți sarmații, exerciții fac doar sciții, însă oameni mor. BORIS MARIAN