vineri, 15 august 2014

Antagonice

Antagonice Cioplesc cuvintele în ape curgătoare, Se pierd tăceri asurzitoare, Ideile ca iezii mor de sărbători, O lacrimă să-mi dărui, Mirador. Virgine trec, în urmă cavaleri, În pulbere se nasc puberi, Sunt legendarii noștri străbunici, Ce-mi pasă mie de călăi pitici? Au o mustață sus și una jos, Au creier jos și-n craniu sos, Sunt holograme, umbre de copaci, Din cauza lor n-ai timp să taci. Desfac petala florii fără vini, Ce-mi pasă dacă-n Rai e și venin? Un ocean fără rechini E mort și pentru albastrul cristalin. Știau și anticii, nu-i bine fără rău, Fu…l dracii fără Dumnezeu. Singurătate, tu ești obiectul studiului meu, Cu tine L-am găsit pe Dumnezeu, Într-o noapte am visat că am ucis un om, Dimineața, în curte, murise un pom, Dar m-am dus la poliție să întreb ce și cum, În noaptea aceea murise-un nebun, mi-au spus, tu ești acela, viu sau mort, nu mai știam, kein einziges Wort. BORIS MARIAN

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu