miercuri, 26 aprilie 2017


 

 

Bâlciul   plinăciunilor

 

Un fățarnic  poate fi 

Și  prieten, și  fi-fi

Are fețe, doar un fund,

Precum neamțul are  Grund.

Cine-l  vede?  Dumnezeu?

N-are timp, nu face-un leu,

cei mai mari, când îi atingi

redevin  bile și mingi,

cine decupă balconul

de căzu din pat poltronul?

Mergi pe calea dreaptă, mde? Ce rost are, căp. Jose,

Zâmbet ucigaș, ești  viu,

Dansul morții  în sicriu,

De la Glina iese rar

 O canină- cărturar,

primele iubiri, bluziță,

și matroană și fetiță,

un sărut flămând , un dar,

de la schilodul căprar,

dar parfumul parizian

a ajuns în Pakistan,

nu ne mai mirăm nicicum,

filosofi din Kara-Kum,

iar cenușa din santal

reveni în Senegal,

timpul este prețios,

joci ori imediat ești scos,

 ca în dragoste, pe loc

redevii un dobitoc.

Cum se spune, disp/erarea

E umană , știe-oricare,

Că iubita m-a-mpușcat

și în cord și în ficat,

în zadar concerte, vaier,

doar rachete zboară-n aer,

nu plătești în bani, ci-n sânge,

vârcolacul rău mă strânge,  

poate peste mii de ani

vom redeveni umani.

*******************************

Mai drabă mângâi o fesă, decât un sărut

A la Greta Garbo, un vălmășag crunt și iute,

cu capul plecat și aproape ascuns sub coama de păr lins,

Gariboldi ascultă sentința, râse și nevăzut se făcu.

Corăbiile fantomă deficalară prin fața  monarhilor,

Femeile fantomă  se ascunseră în spelunci,

Orașul se umplu de sifilis purulent,

Dar cine mai citește cronicile?

Someone whispers, He has arrived,

His Lordship the execusioner.

Multe cuvinte împrăștii, rostesc viitoare semințe,

Un cactus pitic declară revoluția mondială.

O lobodă roșie strigă – La moarte cu Mozart.

Președinte a fost ales un pătrunjel, că pătrunde adânc

Problemele.  Sub crinul împărătesc unii citesc Scripturile,

Nu degeaba.

BMM

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu