Am spus

 

Am spus că o iubesc, m-a acuzat de multe,

Primo – nu am bun simț, nu am simțul măsurii,

Secundo – a muri nu este de bun simț,

Adică a da colțul, a scrie versuri nu este de bun simț,

A fi urât nu este de bun simț, nici a fi frumos nu este,

Umbli strâmb pe străzi întunecate de tristețe,

Metafizica nu este de bun simț, a face circ, vai,

A fi nebun, vai, a cădea în extaz, oho,

Suferința și revolta nu cad bine la o masă îmbelșugată,

A fi clovn, no, no, no, fratele meu, că tăți suntem,

Ridicol?  Și mai cum. Și mai ce. Încerci a spune ceva,

Dar nu iasă nimic. Citește Cartea lui Iov. Nu este vecinul tău?

Imperiul  prostiei dăinuie peste veacuri. Nici barbarii

Nu-l pot distruge. Dar ceva am învățat – viața nu trebuie judecată,

Este cum este.

**************************

Crește iarba peste  vechi rămășițe de aripi,

 de roți, de canistre, un iepure a explodat peste-o mină uitată,

la fel și cuvintele, unele se adună în cărți,

cărțile se adună în stive, unii fac dragoste pe aceste stive,

lumea merge mai departe, portocalele devin grenade,

un Cenghiz Han apare ca un nor și se preface în taifunuri,

ce a fost? Nimic, niște milioane s-au risipit pe cer,

că suflete au fost, ce importanță are?

Dar toate se lovesc în tâmpla moale a noului născut.

Nici nu mai are rost să țipe.

************** 

 

Eram într-una din acele zile pe care nu le doresc nimănui,

o greață totală, găinile simțeau ploaia și alergau peste tot,

în cer toate păsările erau prezente, vântul de nord  fugea înapoi,

clopotelșe vorbeau limbi străine, poștașul împărțea invitații la nuntă,

mireasa fugise cu un alt poștaș, în plicuri erau gloanțe de gumă,

popa umbla după ortul său,  lămpile  cu gaz cântau marșul lui Radetzky,

pipa unui contabil produse mari incendii, toată lumea vorbea de cutremure,

mie îmi eras greață, am să mănânc o  murătură, așa se rezolvă situația.

Că doar nu oi fi gravid. Deși, oare, se poate? 

Universitatea mânca fructe coapte,

 măgarul spuse - am trecut, sunt doctor.

*********

 

Singuri suntem pe lum, lumea e singură și

Alte lumi se-mpreună, fac peste noapte copii.

Nu e destulă tristețe, oricare ceas e sfințit,

Suntem o mie de fețe, un miliard împlinit.

Tu ai voință, deci poart-o către un țel, dacă-l ai,

Totul depinde de soartă, soarta-i călare pe cai.

Tu ești ființa iubită,  eu de o viață te-ador,

Istoria e răscitită, poveștile mor? Nevermore.

BMM