Respirație, ritm, toamnă

Respirație, ritm, toamnă Toamnă, Hoelderlin, nebunul din turn Se deșteaptă, Verlain abia se năștea, Cad oameni, frunze, stele, saturnalii sângeroase, Romanțe mute, inima este ochiul orb, Cândva o fată frumoasă, astăzi e marmură rece, Mirosul de naftalină al morții, Mă susține un stâlp de abanos, Abisul freamătă de bufnițe flămânde, Abracadabra rostesc spre resuscitarea simțurilor, Acantele se pleacă și plâng printre spini, Părintele Adam e-n fundul cimitirului, Aeroliții sunt tot mai rari, o Afrodită mi-oferă cafeaua, Albastre sunt mările, niciuna nu simte toamna, Spun amin tuturor celor ce speră, Se lasă amurgul, mai sting o dată lumina, Poate ultima oară. BMM