Artistul

Artistul El încerca să între-n ritmul vremii, Viitorul de abia e-ntrezărit, departe-s temerile, multe premi pentru orgolii-fandaxii s-au risipit. Artistul nu e singur niciodată, Alături stau genialii morți de mult, El murmură o Biblie uitată, Pentru Socrate, ce n-a scris, are un cult. Mai plânge pe ascuns, surâde-n față, Amantă este muzice de-un veac, Doar astfel își păstrează propria viață, Iar ochiul interior nu e opac. Nu l-au învins furtunile Saharei, Nici ghețurile arcticei pustii, Nici marea criză, hoardele barbare, Doar murmurele primăverilor târzii. În nopțile miraculoare vede raiul, Deopotrivă iadul cel de foc, Poetul este-n limba sa chiar Craiul, Să ni-l cinstim, de-ar fi de-acum olog. BMM