Șarpele

Șarpele

 

De trei ori Euridice se trezi din vis,

A treia oară era în Paradis,

Orfeu pe nicăieri, necunoscut,

Păreri de rău, pe tine te-a durut?

Doar vocea, a iubirii, neîndoielnic,

De față era vrăjitorul Melnik,

De mulți iubită, ea-l iubea pe-Orfeu,

Iar el, pe nicăieri, în Elizeu.

Acesta-i visul, vraja de neînfrânt,

Euridice, numai un cuvânt

Să pot rosti, mai au ele valoare?

Cuvintele, ca sărutări ușoare.

Iar la sfârșit, se întindea departe

Pustiul, precum pielea unui șarpe.

BORIS MARIAN