Grădina japoneză
Pe pleoape mi se topește zăpada de primăvară, Metaforic,este vorba de iarnă, Nepoții conduc mașini complicate, Visez uneori războiul ruso-japonez, O fi fost un bunic pe acolo? Mii, sute de mii de soldați s-au dus în pământ, Copii uciși, violuri în lanț, Iar eu scriu versuri, mă numesc simbolist, avangardist, Postmodernist, cui, ce-i pasă? Poezia este un medicament exprirat? Ne îmbătăm cu xanax și whisky, Hackerii își fac de cap, Sexul înlocuiește literatura, Dar nu mi-e silă, știu să apreciez o grădină japoneză. BORIS MARIAN |
miercuri, 17 iunie 2015
Grădina japoneză
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu