Lumină

Lumină

_______________________

Omul ajunse de la cenușiu la albastru,

O, ce minune, ce alabastru,

Simplu, din inimă, ca un vulcan,

Flăcări, cenușă, chiar și catran,

Oarbe-s oglinzile, ce ghicitori,

Doamne, ne spui de săbători?

Focul e tatăl, mama- ocean,

Omul ajunse post-diluvian.

Numai iubirea păzește-ne-o , Doamne,

Ea este floarea, ea este Kama,

Trec cerșetorii flămânzi, nedormiți,

Cer un bănuț, nu treizeci de-arginți,

Cred și în Lună, în stele, străină

Ne este vina de-a fi lumină.

BORIS MARIAN