Rănit mă
simt , de fericirea mea
Rănit mă
simt, de fericirea mea,
Că pot iubi,
că pot să scriu,
Deși-s acoperit de nea,
Torentele mă
duc spre patru zări,
Nu-mi pasă
nici de laude, nici ocări,
Prea mult eu
m-am topit în așteptare,
Eu știu să
prețuiesc albina pe o floare,
Cântecul
viorii pe acoperiș, nuntașii,
Mireasa care-și
caută pașii,
Cuvintele-mi
deschid cărare,
Orb de aș
fi, văd marea sărbătoare
De la
finalul vieții, lăcrimez de bucurie,
Euridice, te
voi pierde, pace ție,
Curierul va
sosi la fix,
”what light
throu yonder window breaks?”.
BORIS MARIAN
t
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu