Sunt prințul-lăutar

Sunt prințul-lăutar

 

Sunt prințul-lăutar,totuna-i,

La poarta casei auzi struna,

Împărățiile se prăbușesc, vin alții,

Barbarii au sosit, vin nalții,

Nu sunt viteji, sunt lacomi ca rechinii,

Zadarnice cuvinte, surzi – mulțime,

Numai poeții se adună, merg în Rai,

A lor e-mpărăția, ce mai stai?

Quo vadis, omule?  Uităm iubirea?

Sunt prinț  fără supuși, iar moștenirea

O las oricui, să-mi roadă viermii trupul,

Aștept la rând,  precum albina stupul,

De-acum nu îți mai scriu decât  pe suflet,

Sunt mâna care scrie, nu am umblet.

BORIS MARIAN