Un prieten Un prieten mă întreabă, despre Ce vrei să discutăm? E o întrebare – prăpastie, Cu multe fântâni de sânge, acum se practică briceagul la gât, Telefonul care ucide, busola și moartea pe o parte, Pe malul mării se plimbă Kafka, nu acela, altul, Elefanții au chiloți bufanți, pasărea-spin lovește din plin, Pasărea- arc lovește mai larg, morții se roagă pentru cei vii și cei goi, Am exilat cuvintele, floricele, drăguțele, morfologic nu este corect, Misiuni și promisiuni goale, duet fals, cum poți spunea DA tăcerii? Viitorul este obscen, e nevoie de dren, printre muți bâlbâitul spune ce vrea. Cuvântul de fier nu-mi este prieten, cuvântul ca melcul îmi pare mai blând, Te-nșeli , zice melcul, tu nu știi ce zace, durere și somn și plâns în adânc, Acidul cel tare așteaptă doar clipa, lumina se poate preface-n pârjol, Primește-mi , iubito, cuvântul, sărutul, tu nu știi ce poate silaba – pistol. Pot fi precum marea, umil ca pământul, primește-mă-n palmă ca pe un duh, Pot fi stejarul, pot fi și iarba, prin tine, din haos pot iară să urc. BMM