marți, 25 noiembrie 2014

Și să te rogi

Și să te rogi
Și să te rogi?
Să nu știi cui?
Poate că știi.
E prea lung drumul către Iad.
Ce fericiți am fi fără cuvinte?
Cei răi, din teamă își măresc vezica,
Dar nu sunt mulți, urmași ai lui Cain și Esau.
Nu știu dacă și compasiunea
A fost o Lege sau răsfăț la vremuri blânde.
Dar ochiul nu greșește, nici nu uită, nici nu iartă,
El nu ucide,
Este doar un porumbel trimis de Noe
Către Noul Țărm.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu