Ne citim
Ne citim
înainte și, uneori, după moarte,
Unii pe
alții, apoi pe noi înșine,
Apoi,
nimeni, mai bine ar fi
Să ne iubim
aici și acum.
Tu, ca o carte cu filele nedesfăcute,
Eu, un cuțit
de aramă, tăind foi uitate,
Biblioteca plutește
pe-un nor
Sau pe aripi
de lebede mute,
Pământul pierde din versuri
În praful
stelar,
Mereu ne
trezim, chipul tău este în ochii mei,
Dar eu unde
sunt?
Ai văzut
singuratici fericiți?
Zadarnic ei
încearcă să numere,
Unu cu unu nicicum
nu fac doi,
Iar vulcanul
cere jertfe mereu.
BORIS MARIAN
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu