Focul acesta limpede-misterios,

Focul acesta limpede-misterios,

Pun capul pe masă, se rostogolește
În hău, caut în hău, găsesc iaurt,
Acesta este creierul meu, nu vă mirați,
A venit vremea cineva să mă sondeze,
Să-mi caute metaforele în interior,
Cunosc o doamnă delicată-dibace,

Îmi tot spune de interiorul nostru,

Aș
Nu există un început,dai de un bătrân

care are un strrăbunic,

vremea alunecă-n jur,amețitor,

cuvintele se fac scame,

cărțile cresc în stive peste Everest,

scrie ,poete, că altfel mori,

un presto,un andante,

îți vâjâie capul, totul s-a scris,

nimic nu e vremelnic,nici inexistența

acum, e bine să vii, râsul tău îmi lipsește,

ca aerul muntelui bătrân și el.

bmm
i, nimic nu este în noi, nu cred,

Altfel nu am muri, stăm cu picioarele
Încrucișate pe podea, nu tu, cetitorule,

Noi, ceștilalți, părul e umed după efort,
Perucă spălată, capul pe masa de operație,
Transplant alpin, cana cu opiacee așteaptă
Poliția, vine un cerșetor, soarbe, se bucură,
Nu scrii rotund, spune Don Quijote,

E profesorul meu, îl ascult, dar urechile

Unde sunt? În interior, la vânzare.

Dacă-ți iubești Tatăl să nu spui nimic.
Tatăl din ceruri, altul nu e.
Thing that might have been.





xxxxxxxxxxxxxxx

E noapte ,totul se mișcă,

umbra,umbela, din hrișcă

iese un diavol și suie,

pune tablouri în cuie.

A dispărut cum venise,

între fantasme și vise,

liniște, nu mai aud

inima fratelui surd.

Către fereastră se duse,

nu știu nici eu, coada muzei,

sar din pereți, din tablouri

halucinante ecouri.

Să rechemăm noi și morții?

Poate sunt vii,ce proporții

să stabilim? Cine știe

Unde se plimbă Ilie?

...

　
This trip made little sense,


noi ne gândim la cei ce n-au un cent,


acoperit de frunze galbene stă Pan,


noi ne gândim la cei ce n-au un ban.


Je t-apporte l-enfant d-une nuit,


joacă, trăiește,uneori scrii.


Bujorul negru și fetia


ne va aduce bucuria,


de aceea eu rămân,sunt veacuri


de tulburări, nu găsim lecuri,


amnții-s mai bolnavi, mai triști,


pe drumuri mergi cu ochii-nchiși,


simțirea moare din trufie,


iar astăzi- biată păpădie.


bMM




Nu există un început,dai de un bătrân

care are un strrăbunic,

vremea alunecă-n jur,amețitor,

cuvintele se fac scame,

cărțile cresc în stive peste Everest,

scrie ,poete, că altfel mori,

un presto,un andante,

îți vâjâie capul, totul s-a scris,

nimic nu e vremelnic,nici inexistența

acum, e bine să vii, râsul tău îmi lipsește,

ca aerul muntelui bătrân și el.

bmm
acest grad de libertate ne cam perverti, măi frate,


prea multă bunăcuviință nu e bună când guiță,


stam de vorbă cu-n bizon, are propriul său jargon,


ploaia s-a oprit, orașul se adună cu fărașul,


oamenii fug în pădure,se prefac în fragi și mure,


norii privesc cu sfială la câte-o silfidă goală,


stăm în spatele zidului, dincolo-s tainele vidului.


Templul se mută în noi, ne numărăm unu,doi...


bmm


　


a






　















BMM