Era un perete lung

Era un perete lung Era un perete lung, cum îl atingeai, te electrocutai, dar nu mureai. Chiar dacă voiai , nu mureai. Dar un cuțit în spate tot primeai, pe gratis și fără ranchiună. Pentru că multă minte – multe păcate. Cine insultă gintele, își pierde dintele, îi bâzâie mințile, ca viermii-n șnițele. Brânza de-Olanda, nu ca-n Swazilanda, nici alandala, cum e la gala filmelor despre ecarisaj. Lord-cancelar, nu fii portar, fă-te portal la un local, îți iei o nalbă, mai furi o salbă, Doamne, ce pierd? Pierd pe un sfert. Un câine șchiop a rupt stejarul, în locul lui crescu măgarul, că nimeni nu moare numai de glonț, mai avem clonț, mai avem Kranz, lanț. Eu sar pârleazul, mă umflă prazul, vine miliția, la braț cu poliția, cu procurorul-gladiatorul, nu mă loviți, fiți isprăviți, regulamente, arhidemente, cu multă mentă semidecentă. Eu sunt poetul cu zaiafetul, eu sunt ce? Regretul.Când găina striga cu-cu-rigu se numea cocoșul zu, soarele pe loc răsărea bondoc. Calul este o algă care țipă noaptea să sperie rechinii. O dramă se poate petrece și în lift, dacă ai talent la șrift. Un om cu talpă în Marea Albă știe ce este un pântec-vestă. Lasă Gulagul, lasă-mi nădragul. Indiferența copacilor este aparentă. Tenebra nu poate ascunde algebra. Impudoarea artei este altceva decât scosul chiloților în stradă. Dar fiecare stradă cu calicii ei, străzile ar trebui desființate.Iresponsabil nu este cel care cântă fals, ci ascultătorul. Seara vine cu moros de tei, de mici, de vomă și multă iubire. BORIS MARIAN