Anotimp cu umbre

Anotimp cu umbre Zăream o lopată pe cer, o lopată de zăpadă , de fier, Ca un rondel rotofei, cui meștere, te înclini, te închei? Ba zbenguiai sub tramvai, te gudurai, ponei, cai, Un potcovar dat cu var te-a fericit cu un dar. Mielul era un copil, sus în copac, bil și tril, Despre oameni și flori nu poți vorbi cu fiori, Sper ori nu speri, totuna – i, în ghimpi ca o zeghe, tulai, De mă îmbeți spun cu dar,mă mai oprește un jăndar, Chiar și Francois Babilon, de ce mă crede spion? Un iconar condeat, cu alef optim, pătrat. BMM