luni, 9 octombrie 2017

Un șoarece alb străbate lumea

Aștept rezultatele, ciudat, un fir subțire,

rugăciunile le fac doar acasă,
Un șoarece alb străbate lumea nu se vede, nu se aude, o fi poezia din noi? Brr, ce s-ar supăra irina sau luminița, fie, Algernon, el așteaptă flori, din lumină în întuneric e rău nici invers nu-i bine, dar cum,Platoane? Nările balenei suflă din greu, Iona gândește și suferă, ziarul din poală strigă știri, sutienul vedetei, șlițul președintelui, gripa rățuștilor, există amoruri telegrafice, seisme orgasmice de opt grade, oare cum se iubesc scoicile? Veni o sperietoare,un monstru al moralei, se dușmănea cu criticul Dyonisos Ștefanache, descoperi că nimeni nu are har, nici harfă? Ei și? Actorul s-a împușcat sub scenă, martor fiind șoarecele alb. În Jardin des Plantes vezi pelicani din Chapultepec, emoționant. Cu asta am spus totul, bye.
eu și Dumnezeu în aceeași casă,

amintiri și regrete, pericole ,iubiri,

cel mai mult iubesc viața,

dar ea ne trădează de atâtea ori,

niciodată nu am înțeles de ce nu e veșnică.

BMM




 

O somnolență dulce, se enervează lumea,

podețul e aproape, noi îl vom trece oare?

Tensiunea, ah, tensiunea și diabetul tandru

ne pregătesc serbarea grețoasă cu fanfare.

Dar poți să cazi în șanțul cu lighioane roze

să le citești poeme abstracte sau obeze,

nimic nu-i imposibil,of course, mai e și vinul,

Cibinul cu fecioare frumoase și malteze.

BMM









albie nouă, o arcă nouă, un nou legământ,


nu întreba de rostul vieții,


natura nu face pomeni,


fii însuți povățuitor,


tavanul este exact deasupra capului tău,


niciodată nu vei fi în pas cu vremea,


be above ground. Excelsior.


BMM

Salatierul era o rasă de câini care mânca … salată,
O făcea lată când voia, oleandrul era la locul lui,
Despre albastrul de mare ce să vorbim, bleumarin.
Candelario a fost prins între pulpele Mariei Perlamării.
Liber Belial, strigau studenții plecând la miting.

Acolo se discuta despre Aristotel zis și Mefisto.

Nu-i bai. Metafora, metafora, se aud din sală proteste.
Goya zâmbește, el știe taina metaforei. Ca și Gauguin.

Ca și Gagarin. La Carcassone, băieți, ne strigă vecina,
Venise de la Glina. Acolo e muntele înalt și plin de bazalt moale.

Pe Rio Costa am stat și plâns, ne număram coastele, coasele.
Numele trandafirului se citea sus, pe creste, era numele tău, iubito,
Ia-mă în clopotul tău minunat. Încrucișați coborâm în Maelstrom.
BMM
Dick cel norocos nimeri un os,

osul era vechi și purta urechi,

un călcâi avea doar din mucava,

trup cu mulți noduli,

unii mai fuduli,

cu prelungitor ,faci la ochi ulcior,

mușchiuleț cu drag, sări și peste prag,

musca te mușca, apoi te drena,

că langusta rea lustra o mișca,

lustră cu zacuscă în lăudata pustă.

Acu ce să spun? Trec la mic dejun.


 



 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu